Periplu expozițional Oradea - Muzeul Țării Crișurilor – Timișoara - Muzeul de Artă (I, II)

Continui periplul expozițional din luna octombrie, prin a semnala un Eveniment European de Artă, găzduit de Muzeul Țării Crișurilor din Oradea - Trienala de pictură a Euroregiunii Carpatice „Pătratul de argint” (Polonia, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România), ediţia 2018. Muzeul, gazda generoasă pentru un asemenea eveniment, atrage publicul printr-o inedită și spectaculoasă punere în valoare a spațiilor expoziționale după complexe lucrări de restaurare.

Evenimentele artistice și culturale ce se succed aici, vor întregi în cursul lunii mai 2020, redarea com­pletă a colecțiilor muzeului pentru publicul iubitor de cultură și artă. O prezență numeroasă de cunoscători, la vernisaj, artiști și studenți ai Facultății de Artă, a prilejuit întâlniri profesionale dintre artiști, dar și cu creația acestora, etalată pe simezele sălilor de expunere din țările anterior menționate. Trienala de pictură „Pătratul de argint”, a cărui vernisaj a avut loc la Prezsmyl, Polonia, în mai 2018 (la care am fost prezent și premiat, precum și colega mea Pa­piu Greti-Adriene cu o repre­zen­tativă creație picturală, etalată în sala centrală, alături de artiștii pre­mianți), a fost itinerată la Bratislava, la Miskolc, Oradea, urmând a fi pre­zentată public în cochetul și modernul muzeu de artă din Debrecen, Ungaria, urmând și alte itinerarii pe care organizatorii le-au desemnat.

Acest eveniment la care România participă din 2003, prin Muzeul Ţării Crişurilor, curatoriat de Directorul instituției dr. Aurel Chiriac, propune o selecţie de 83 de lucrări de pictură contemporană, dintre cele 99 participante la Trienală, semnate de artişti plastici din toate cele cinci ţări implicate și care au avut ca temă, la cea de-a zecea ediţie, „Viitorul Europei – unitate în diversitate”. Nu pot să nu menționez că luminozitatea spațiului, a simezelor în alb, pun în valoare și conturează în mod fericit profilul creațiilor artistice al expozanților. Dintre artiștii prezenți la vernisaj, profesori ai Facultății de Artă, și din dialogurile cu aceștia, și-au exprimat bucuria și speranța de a crea într-un oraș dinamic ce „învestește” pentru cultură și artă.

Un alt „popas” cultural-artistic l-a constituit Capitala Culturală Euro­peană – Timișoara, în care multitudinea de evenimente culturale și artistice polarizau interesul localnicilor, al turiștilor și al participanților la acest eveniment: Expoziția de Mașini și Motociclete Retro, Workshop-uri cu copii și elevi, Workshop-uri de pictură cu demonstrații de graffiti pe spații exclusiv amenajate în acest scop, cu surprinzătoare expoziții-manifest și performance-uri la Galeria de Artă Helios… Fun­dația Interart TRIADE din Timi­șoara, în colaborare cu Fundația Magdalena Abakanowicz din Varșovia și Mu­zeul de Artă Timișoara au organizat în sălile Muzeului de Artă, parter și etaj, destinate expozițiilor temporare, Expoziția Magdalena Abakanowicz (1930-2017): Presence, essence, identity.
Selecția expozițională cuprinde lucrări din toate etapele creației artistei, de la începutul anilor ’70, până la sfârșitul anilor 2000. În anii 1960, artista se impune în atenția criticii de artă prin experimentele sale extrem de neobișnuite la acea vreme, sculpturi gigantice din fibră textilă, intitulate generic Abakans. „Aceste structuri fluide, țesute din materiale organice, au extins semnificativ sensul tradițional al sculpturii, transformând suprafața plană a unei tapiserii într-o formă dinamic organizată în spațiu, care declan­șează experiențe vizuale și tactile complexe.

Prezentând peste 100 de sculpturi, expoziția își propune să ofere o înțelegere a subiectelor majore din opera artistei, ilustrând modalitățile prin care aceasta a revoluționat istoria artei contemporane, reinventând constant mediul în care a lucrat – sculptura. Această expoziție propune o imagine de ansamblu asupra creației artistei, incluse fiind lucrări-cheie din diferitele etape ale carierei sale, cum ar fi Hurma, ansamblu copleşitor de figuri umane fără cap, reprezentând, asemeni altor figuri umane emblematice din creația artistei, martorii împietriți ai istoriei. Teme cruciale în lucrările artistei sunt libertatea și pierderea acesteia, moar­tea și învierea, identitatea și diferența.”