Periplu expozițional (II). Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali și Klimt

Continui periplul expozi­țional prin Complexul Muzeal Bistrița–Năsăud și de această dată, voi ză­bovi în cele două săli care găzduiesc Expoziția Arta de a dărui: Picasso, Matisse, Dali și Klimt. Parcursul spre această expoziție trece în mod firesc prin șase săli cu artă contem­porană românească, pictură, sculp­tură, grafică, arte decorative, lucrări aflate în colecția muzeului. Încă o dată vreau să subliniez modalitatea impecabilă de prezentare a spațiilor expoziționale, ținându-se cont de relația dintre albul pereților, a lu­cră­rilor expuse ce lasă impresia unor stări imponderabile, de visare (nu sârme, nu sfori, nu cuie) și a surselor de iluminare. Sunt convins că arhitectul sau echipa ce au restaurat acest edificiu au ținut cu siguranță cont de legea percepției vizuale a culorilor (prezentată prima dată în fața Academiei Franceze la 1830 de Jean Baptiste Chevreul).

Dintre lucrările expuse din Arta con­temporană românească, am remarcat pictura lui Ion Dumitriu, Marin Ghe­rasim, Adrian Podoleanu, Miron Duca, Ion Sălișteanu cu o consis­ten­tă colecție de lucrări executate în culori de acril, probabil în edițiile Taberei de Pictură de la Colibița. Spațiul expozițional alocat expozi­ției Arta de a dărui, se indivi­dua­li­zează prin lumina albă, filtrată de parasolare, conferind unitate în com­binație cu lumina artificială din ta­van, iar nuanțele ușor albăstrui ale parchetului îți lasă senzația unei că­lătorii ireale, cosmice. Lucrările ex­puse sunt litografii înseriate și sem­­- nate de către autor, colecția apar­ținând avocatului George Șerban.

Picasso, Pablo (1881-1973) este pre­zent cu o serie de desene deosebit de expresive în linie, din seria Tauro­ma­hia, compoziții figurative în care figura umană este într-un dialog permanent cu trăirea interioară a per­sonajului, vibrația formelor a­min­tindu-ne încă o dată de admirația pe care o avea pictorul față de dese­nele de pe vasele grecești. Totodată pre­zența a trei lucrări din Cubismul tim­puriu dezvăluie forța și noutatea pe care le aduce în compunerea su­pra­fețelor picturale: „Opera sa de o vastitate unică, pictură, gravură, de­sen, sculptură, ceramică, ilustrație de carte, decoruri pentru spectaco­le… este expresia cea mai gră­itoare a nevoii de noutate pe care, cu o fre­nezie nemaiîntâlnită o trăiește seco­lul al XX-lea”. (Constantin Prut)

Henri Matisse (1869 – 1954) are expuse o serie de nuduri realizate din colaj de hârtie albastră, din ultima perioadă a vieții, când privirea a început să i se încețoșeze. Echilibrul și mișcarea compoziției, dinamismul modelului, nudurile relevă o apro­piere (în opinia mea) de arta egip­teană. „Consecvent în creație și în formulările teoretice, este de reținut fraza sa: «Tabloul este drama între subiectul creator și natură»”. (Constantin Prut)

Dali, Salvador (1904-1989) expune o colecție importantă de desene, stu­dii de compoziție, alternând linia sugerată, cu modulări valorice, în­groșând în umbră conturul, având ca rezultat discontinuitatea, starea de suprarealitate ce se instalează în mod arbitrar între elementele com­poziționale. Salvador Dali impune în cadrul curentului Suprarealist o me­to­dă de reprezentare pe care o denu­mește „paranoic - critic”: „El fixează în imagini aspecte maladive, defor­mă­rile patologice pentru a descoperi motivații ale organizării afectiv-spiri­tuale profunde... Motivele sunt prezentate cu o deosebită minuție, cu o anume plăcere a detaliilor.” (Constantin Prut).

Desenele în creion ale lui Gustave Klimt (1862-1918) relevă plăcerea și savoarea de a surprinde parti­cu­la­ri­tățile expresive ale nudului feminin. „Fascinat de frumusețea și expresivi­ta­tea nudului uman, de elocvența ma­teriei vii, el folosește contrastul romantic cu spațiul abstract pentru
a-i sublinia condiția efemeră, fragilă și dramatică și reușește cu un efect incontestabil, să dea glas neliniștii și melancoliei, ce păstrează elemente simboliste și anunță Expresionismul.” (Constantin Prut)

Expoziția este binevenită în spațiul generos al Muzeului, afirmând încă o dată necesitatea racordării la valorile europene ale culturii și artei și poate fi vizitată până în luna noiembrie anul curent.