Pentru cine bat clopotele Patriarhiei?

… mitropolite, pune brusture pe rana ca trage raul! Asa spun taranii din satele maramuresene, „turma”. Si cu toata impotrivirea pe care o simt pentru axiome, uite, de data asta nu ma-ndoiesc de faptul ca au dreptate. Brusturele lecuieste. Chiar si rana „purtatorului de clopot”. Macar pentru faptul ca oile refuza sa-l pasca, ignorandu-l ca pe o planta tabu. Tabu, Preafericite. Razboiul de 100 de ore al ortodoxiei s-a incheiat cu varsare de Mitropolii. Ardealul a fost sectionat religios, insa locul din diptice a ramas in sud. Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a judecat ca un politician versat, dand singura solutie care, fara sa fie sfanta, a multumit si „capra nordului” si „vaza sudului”. Negocierile scindarii Mitropoliei Ardealului (care numai conform sinodalilor nu s-a scindat!) au pastrat solutia initiala, modificand-o insa pe ici pe-colo, prin partile esentiale. Astfel, Bartolomeu a ramas cu ceea ce a cerut. Cu ridicarea Arhiepiscopiei de la Cluj la rang de Mitropolie, adunand sub scutu-i fundamentalist Maramuresul, Satmarul, Crisana si Alba. Iar Streza, a ramas singurul mitropolit ales de Ardeal sa conduca doar Sibiul si Harghita. In compensatie, Mitropolia lui Streza a ramas cu titulatura „a Ardealului” si si-a pastrat locul in dipticele BOR (al treilea, inaintea Mitropoliei de la Cluj). Nici „turma” ardeleana condusa spre Patriarhie de atatia „purtatori de clopot” care cereau unitate nu a reusit sa-i convinga pe sinodali ca revolutia religioasa nu poate fi inabusita din fata raclei de argint cu mostele Sfantului Dumitru cel Nou, ci poate fi alinata cu credinta. Dar rugile „turmei” s-au dus catre El, ignorate de ei. Cand toata aceasta tensiune parea a se fi domolit, cand si Streza si Bartolomeu pareau sa inteleaga solul de la Patriarhie care flutura flamura alba, cu o zi inaintea sedintei Sinodului BOR, de la Cluj sosea o carte: „Mitropolia Clujului, Aba Iuliei, Crisanei si Maramuresului - dosar documentar”. Expeditor, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului (decizia sinodala era deja cunoscuta, doar „turma” nu o stia). Plicurile nu au apucat sa le schimbe. Semnalul de clopot care vestea fisuri in unitatea bisericeasca a mai domolit din preafericirea Patriarhului, determinandu-l sa impuna trei intruniri anuale intre ierarhii-combatanti. Pentru o conciliere mai improbabila decat o prognoza meteo. E de-ajuns sa privesti cerul si e clar, pentru ca timpul se schimba mai greu decat timpurile. In Ardeal ploua. Cu lacrimile „turmei”. Si pune brusture pe rana, mitropolite, indiferent cum te numesti, ca trage raul. Catalin VISCHI

catalin@gazetademaramures.ro