Pensiuni cu lacat european

Conditiile igionica-sanitare stricte impuse de UE arunca in ceata agroturismul romanesc! Recent, presedintele ANTREC a atentionat ca o treime din pensiuni nu corespund normelor UE. Nici in Maramures situatia nu e mai roz, dar, in lipsa unor norme clare, autoritatile nu se grabesc sa dea „pronosticuri”. Normele europene ar duce la „ingroparea” a o treime din pensiunile romanesti! Recent, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) a declarat pentru Mediafax ca aceste unitati sunt nevoite sa investeasca consistent pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare la nivelul standardelor europene. Seful ANTREC a declarat ca numeroase pensiuni vor fi nevoite sa-si inchida portile sau vor lucra “la negru”, intrucat valoarea investitiilor necesare pentru amenajarea bucatariilor care respecta standardele UE este mare. Principala problema a pensiunilor e legata de dotarile bucatariilor: masini de gatit din inox, vase si ustensile din inox, suprafata bucatariei trebuie sa fie adaptata numarului de camere ale pensiunii, masina de spalat vase nu trebuie sa lipseasca, nici cuptorul cu microunde. Pe langa aceste standarde, pensiunile vor trebui sa respecte si alte norme sanitar-veterinare. In caz contrar nu vor mai primi autorizatii sanitar-venerinare. Altfel spus, risca sa fie inchise. Mai mult, potrivit unui ordin al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care a intrat deja in vigoare impune firmelor care au tangenta cu produsele alimentare sa se inregistreze la ANSVA, tarifele ajungand pana la 500 de RON. Pentru obtinerea unui numar de inregistrare este necesar in prealabil un control al inspectorilor care verifica daca normele de igiena sunt respectate. In cazul in care cerintele nu sunt respectate, se stabileste un termen pentru remedierea deficientelor. Daca nici acesta nu e respectat, unitatea este inchisa. In schimb, potrivit Cameliei Rotis, presedintele ANTREC Maramures, legislatia din domeniul turismului nu a fost aprobata inca, asa ca nu se stie cu certitudine ce norme trebuie sa indeplineasca pensiunile pentru a ramane in functiune: “momentan legislatia a suferit o modificare, acum este la Bruxelles, nu avem noua legislatie modificata. Stim in mare modificarile, dar nu stim ce vor aproba si ce nu”. Una dintre principalele probleme cu care s-ar putea confrunta agroturismul maramuresean e legata de faptul ca spatiile de cazare ale celor mai multe pensiuni maramuresene sunt situate in locuinta proprietarului. Camelia Rotis a spus ca: „la noi in judet, majoritatea pensiunilor sunt facute in casa omului, nu sunt facute special ca si pensiuni. Nu pot sa va spun nimic concret decat dupa ce va aparea legislatia modificata. Acum se afla la Bruxelles pentru aprobare. Se zvoneste ca acele pensiuni facute in casa omului vor fi considerate camere de inchiriat”. „Nimic concret!” Totusi, cum turismul se numara printre axele prioritare de dezvoltare ale judetului in perioada urmatoare, multi dintre proprietarii de pensiuni se arata interesati sa investeasca in domeniu. Potrivit presedintelui ANTREC Maramures „sunt multe cereri, multe gazde de pensiuni vor sa intre in modernizare, cu ajutorul unor proiecte de finantare. Vin multi sa intrebe, am fost si la Agentia de Plati la CJ sa ne interesam, dar inca nu au nici ei nimic concret. Am inteles ca in februarie vor aparea normele si atunci vom vedea cat sunt de eligibile acele proiecte. Fiind unul dintre singurele venituri pentru ei, vor incerca sa-si modernizeze si sa-si amenajeze spatiul de cazare, chiar daca prentru inceput acestea vor functiona probabil ca si camere de inchiriat. E totusi un plus pentru venitul lor, si prin investitii pot transforma aceste spatii in pensiuni”. Si mai marii comunelor maramuresene par optimisti. Asta desi putini maramureseni au depus pana acum cereri de finantare pentru obtinerea de fonduri europene pentru agroturism. Gheorghe Bud, primarul comunei Sisesti, spune insa ca exista si exceptii: “in comuna noastra sunt doua pensiuni si nu cred ca vor suferi din cauza noile reglementari. La una dintre ele s-a facut anul trecut o investitie de 80.000 de euro. Si asta printr-un program de finantare de la comunitatea europeana. Sunt si altii interesati de astfel de investitii, ca lumea se orienteaza spre agroturism”. „Sansa noastra e agroturismul!” Gheorghe Visovan, primarul din Rozavlea, a spus ca: “cele mai multe pensiuni din comuna sunt in curs de refacere a autorizatiilor, pentru ca acestea corespund normelor: au fosa septica, bucatarie separta, sala de mese si tot ce trebuie. Vor fi cateva care poate nu corespund. Nu stiu exact cate, oricum sansa noastra e agroturismul, asa ca nu cred ca se vor inchide pensiunile. In plus, noi vrem sa facem altele noi. Pe Sapard n-a depus nimeni cerere de finantare pe agroturism, ca si-au facut toti pe cont propriu”. Bani pentru turism prin FEADR Politica Agricola Comuna, pe care si tara noastra o urmeaza odata cu integrarea in Uniunea Europeana consta intr-o serie de masuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurala. Potrivit Reglementarii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii agricole comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltare rurala. In urma definitivarii Planului National Strategic 2007 – 2013 s-au conturat patru directii prioritare pentru finantare prin FEADR. Cea de a treia directie, AXA 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, va acorda o importanta marita multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural prin: • Diversificarea catre activitatile non-agricole - 3 1.1 • Sprijin pentru micro-intreprinderi - 3 1.2 • Incurajarea activitatilor turistice - 3 1.3 • Renovarea si dezvoltarea satelor- 3 2.2 Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro