Patrimoniul cultural din Maramureş promovat la nivel naţional

La această ediţie au participat specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului, cadre didactice şi cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare – Facultatea de Litere, Univer­si­tatea din Piteşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, reprezentanţi ai centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale/centrelor culturale din judeţele: Botoşani, Cluj, Iaşi, Prahova, Maramureş, Sucea­va, muzeografi din judeţele Argeş şi Si­biu, precum şi specialişti de la Biblio­teca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba şi Forumul Cultural al Râmnicului.

Tema acestei reuniuni ştiinţifice a fost „Patrimoniu cultural imaterial - identitate şi valoare”, iar subiectele dezbate­rilor au vizat: Patrimoniu românesc la 100 de ani de la Marea Unire; Valori ale culturii populare; Cercetare apli­cată, monitorizare, promovare şi salvgardare a elementelor de patrimoniu cultural imaterial; Inventarul/registrul elementelor de patrimoniu cultural imaterial vii.
Problematica patrimoniului cultural maramureşean a fost expusă în cadrul acestor colocvii de către conf. univ. dr. Delia Suiogan, prodecan al Facultăţii de Litere din Baia Mare şi de drd. Florin-Vasile Pop, şef birou Conser­vare-Promovare, în cadrul Centrului Jude­ţean pentru Conservarea şi Promo­varea Culturii Tradiţionale Maramureş şi cadru didactic asociat la Facultatea de Litere din Baia Mare.

Comunicarea intitulată „Înțelegerea înțelegerii” ca modalitate de cercetare și de valorificare a patrimoniului cultu­ral imaterial, susţinută de către dr. Delia Suiogan a adus în discuţie necesitatea de realizare a unei interpretări corecte a unor texte, structuri de motive folclorice etc., prin contextualizări co­recte, fapt ce va contribui real la valorificarea unor elemente de patrimoniu cultural imaterial. Astăzi, declinul tradițiilor culturale și criza sensului cauzată de acesta generează în societatea contemporană din ce în ce mai mult necesitatea căutării sensului, restaurarea și reinstaurarea acestuia, acțiuni privite ca modalități de realizare a înțelegerii corecte a faptelor culturale de patrimoniu.
Patrimoniul cultural reprezintă valorile, cunoștințele și tradițiile care au rezultat de-a lungul timpului din interacțiunea umanului cu naturalul. Acesta evo­­luea­ză continuu și are o contribuție deter­minantă în tot ceea ce ține dezvoltarea umană; dar și mai important este faptul că patrimoniul are o însemnătate deosebită pentru afirmarea și reafirmarea identității unei țări. Patrimoniul trebuie considerat pe bună dreptate o resursă importantă pentru orice popor. Printr-o corectă și modernă utilizare a acestei resurse pot fi aduse beneficii culturale, dar și economice.

Nevoia de patrimonializare și de protejare a moștenirii culturale în zilele noastre devine, așadar, tot mai pro­fundă, de aceea este necesară implicarea tuturor instituțiilor culturale, dar și a celor de învățământ, în această activitate. Doar o înțelegere corectă a elementelor ce alcătuiesc patrimoniul cultural va permite realizarea unei dezvoltări durabile în sensul cel mai corect al conceptului.

Subiectul prezentat de către drd. Florin-Vasile Pop, „Oameni şi Monumente”, a vizat relaţia comunităţilor tradiţionale cu monumentele istorice. Multe dintre bisericile de lemn din Ţara Lăpușului nu mai sunt destinate serviciului religios permanent, iar interesul comuni­tăților locale este diminuat în privinţa conservării şi punerii în valoare a acestor obiective. De cele mai multe ori, biserica veche îşi pierde astfel rolul de axis mundi pentru comunitatea locală (cedându-l bisericii în care se oficiază serviciul religios) şi retrăgându-se astfel în „postura de monument istoric”, postură ce reclamă şi intervenţia auto­rităţilor locale, judeţene şi naţionale.
Uneori, această redistribuire a rolurilor duce şi la pierderea mărcii identitare a monumentului, la erodarea sentimentului de apartenență a unui bun moştenit de comunitate de la generaţiile trecute în rândul moşilor şi strămoşilor. Alături de această schimbare în registrul funcţional şi afectiv, un alt aspect îl constituie insuficienta cunoaştere a va­lorii patrimoniului local, dar şi, uneori, dezinteresul administraţiilor locale în vederea conservării acestor bunuri. Realizarea uni proiect unitar de punere în valoare a patrimoniului cultural local, prin conştientizarea comunităţilor locale şi, îndeosebi, a reprezentanţilor administraţiei publice locale şi judeţene asupra valorilor de patrimoniu pe care le deţin/administrează şi asupra stării de conservare a acestor obiective poate constitui un prim pas foarte important în vederea redescoperirii valorii patrimoniului local, atât în rândul membrilor comunităților locale, cât şi în rândul celor ce doresc să cerceteze sau să viziteze aceste biserici. Modalitatea de punere în valoare, prin tururi virtuale, reprezintă o metodă modernă şi coerentă de promovare a patrimoniului în context local și european.

Lucrarea a expus particularităţile monumentelor din Ţara Lăpuşului, cercetate în cadrul proiectului „Biserici de lemn din Ţara Lăpuşului. Tururi Virtuale”, derulat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheo­logie Maramureş, Facultatea de Litere Baia Mare şi AedilisProiect. Rezul­tate­le acestui proiect co-finanţat de Ad­minis­traţia Fondului Cultural Naţional vor fi publicate pe un portal web la sfârşitul lunii noiembrie 2018.

Lucrările acestui colocviu ştiinţific, organizat cu profesionalism de Insti­tu­tul Naţional al Patrimoniului, au prilejuit întâlnirea specialiştilor din domeniul patrimoniului cultural din diverse locuri ale ţării, schimburi de idei şi mo­dalităţi de colaborare la nivel naţional.