Parlamentul României pregătește interzicerea centralelor de apartament

Centralele pe gaz din apartamente care nu corespund unor noi criterii de performanță energetică vor trebui înlocuite cu sisteme mult mai prietenoase cu mediul. În acest sens, Camera Deputaților a aprobat, zilele trecute, în calitate de cameră decizională, un proiect legislativ pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor. Noile prevederi au fost aprobate în contextul în care un pachet legislativ european vizează interzicerea centralelor de apartament din 2040. Pachetul legislativ afectează România mai ales în condițiile în care se află în plină dezvoltare a rețelelor de distribuție, prin programul Anghel Saligny.

Potrivit modificărilor aprobate de Camera Deputaților, centralele de apartament vor fi înlocuite cu:

• sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie (sisteme de termoficare);
• sisteme de termoficare bazate pe cogenerare/trigenerare;
• racordarea la actualele sisteme de rețelele urbane de încălzire sau de răcire;
• pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate;
• captarea energiei din mediu prin schimbătoare de căldură sol-aer;
• captarea energiei risipite în alte procese prin recuperatoare de căldură;

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că, în momentul de față, se găsește în lucru Regulamentul Ecodesign care urmează să stabilească noi indicii de performanță energetică a centralelor termice de apartament.

„Dezbaterea din ultimii doi ani, cu multe acuzații de lobby aduse unor producători de noi tehnologii, care au introdus în diverse variante de lucru indicatori imposibil de atins de centralele pe gaz și în fapt, acestea se autoeliminau, încă nu a fost încheiată. Astfel, legea românească deschide calea directă către o posibilă eliminare a centralelor pe gaze, viitorul Regulament Ecodesign fiind obligatoriu pentru România”, au spus diferiți specialiști. Asociația Energia Inteligentă susținea, în urmă cu câteva luni, că România ar trebui să obțină o derogare până în 2050. Aceasta în condițiile în care România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, alte câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze. Spre deosebire de România, celelalte țări europene au acces la gaze tot mai limitat, pe măsură ce trece timpul.

Politica de încălzire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligny – dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze și Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră. Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 – 2035, adică atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European interzicerea utilizării gazelor.

Autoritățile de la Bruxelles fac presiuni din toate direcțiile pentru reducerea consumului de gaze. Consiliul miniștrilor energiei din statele UE a ajuns pe 4 martie la un acord politic cu privire la o recomandare de a continua reducerea voluntară a cererii de gaze. Mai exact, statele membre sunt încurajate să-și reducă în continuare consumul de gaze până la 31 martie 2025, cu cel puțin 15% față de consumul mediu de gaze din perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022. Europa se află deja pe un trend de scădere, măsură luată după invadarea Ucrainei de către Rusia. Din august 2022, când ne aflam în plină criză energetică, și până în decembrie 2023, UE și-a redus consumul de gaze cu 19%.

Potrivit unui document al Ministerului Energiei, România deține circa 8,5 milioane locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, circa 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar circa 2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu).

Din totalul locuințelor, numai circa 1,2 milioane sunt racordate la sistemele centralizate (cca. 600.000 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzut (cel puțin 250.000 de locuințe).

Aproximativ 3,5 milioane locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică.

Maramureșul, în special Baia Mare, este alimentat cu centrale de apartament. Să ne aducem aminte că municipiul de pe Săsar a fost primul oraș important din România care a renunțat total la centralele de cartier, respectiv la încălzirea centralizată.

Din Baia Mare s-a dat tonul la cumpărarea de centrale de apartament. Acum, în noile prevederi, sunt zile grele pentru băimăreni. Specialiștii afirmă că este aproape imposibil ca orașul să treacă la alte forme de încălzire.