Parlamentarii şi-au votat propria amnistie

Senatorii şi deputaţii şi-au votat propria amnistie. Au adoptat o lege de interpretare a statutului deputaţilor şi senatorilor care prevede ca parlamentarii condamnaţi, amendaţi sau cercetaţi pentru conflict de interese, săvârşite până în vara anului 2013, să fie iertaţi. Astfel, senatorii şi deputaţii care şi-au angajat rudele în propriile cabinete parlamentare vor scăpa de eventualele consecinţe ale legii.

Paragraful din Constituţia României care prevede că „nimeni nu e mai presus de lege” ar trebui schimbat. Parlamentarii au demonstrat încă o dată că sunt mai presus de lege şi că pot schimba actele normative după cum le dictează interesul. Recent, parlamentarii au adoptat o lege de interpretare a statutului deputaţilor şi senatorilor care prevede ca parlamentarii condamnaţi, amendaţi sau cercetaţi pentru conflict de interese, săvârşite până în vara anului 2013, să fie iertaţi. Proiectul de lege a fost votat în plenul reunit al Parlamentului, cu 306 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o singură abţinere.

Bilanţul negru arată că aproximativ 50 de actuali şi foşti parlamentari şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre aceştia înainte de 2013. Ei riscau închisoare cu suspendare, recuperarea prejudiciului creat prin angajarea rudelor şi interdicţia de a candida pentru un nou mandat. Senatorii şi deputaţii spun că în statutul lor nu exista o incriminare a angajării membrilor familiei la cabinetele de circumscripţie până în 2013, astfel că Agenţia Naţională de Integritate nu ar fi trebuit să transmită parchetelor suspiciuni de conflict de interese în cazul parlamentarilor până la acea dată. De altfel, Comisia pentru Statut a dat o hotărâre încă de anul trecut prin care senatorii şi deputaţii care se aflau în această situaţie puteau scăpa de sancţiuni, însă parlamentarii s-au plâns că aceasta nu are efect, având în vedere că nu este cuprinsă şi în interiorul unei legi.

Parlamentul a decis atunci ca pe 4 mai să organizeze un plen comun în care să ia act de hotărârea Comisiei, ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial. Apoi au găsit o nouă soluţie, prin care treceau direct în lege prevederile hotărârii. Astfel, pe 8 mai, doi deputaţi PSD şi unul UDMR au depus o propunere legislativă de interpretare a articolului 38 din Statutul deputaţilor şi senatorilor, care se referă la interdicţia angajării rudelor de până în gradul 3 la cabinetele parlamentare, prin care să se precizeze clar că, înainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restricţie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplică retroactiv.

Legea a mers din nou la Comisia pentru statut, unde a primit raport favorabil şi a fost adoptată la viitorul plen comun, potrivit raportului înregistrat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Situaţia a apărut după ce cinci deputaţi - Ion Călin, Iulian Iancu, Laurenţiu Nistor şi Iuliu Nosa de la PSD şi Mihăiţă Calimente de la PNL - au făcut o solicitare de interpretare a legii, ei susţinând că nu pot fi acuzaţi de conflict de interese de către ANI pentru angajarea rudelor la birourile parlamentare anterior modificării statutului, deci în 2013, când a fost introdusă expres interdicţia angajării rudelor.

Conform Codului Penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Incompatibilii de Maramureş

Pe lista neagră ANI s-au aflat de-a lungul vremii mai mulţi parlamentari din Maramureş:  fostul deputat de Maramureş Ştefan Vasile Beres a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat sora în funcţia de consilier şi pe fiul său în funcţia de referent la biroul său parlamentar.

În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salariale de 37.646 de lei, iar fiul său a avut venituri salariale de 26.203 lei.

Pavel Horj a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 26.515 lei.

Doru Braşoan Leşe a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 92.443 de lei. Pe scurt, un prejudiciu de peste 230.000 de lei.

Gheorghe Zoicaş l-ar fi avut ca şi angajat, în intervalul 15 decembrie 2008 – 19 decembrie 2012, pe Zoicaş Gabriel Richard.

Horj Pavel a avut-o ca şi angajată pe Horj Mihaela Claudia, de la 15 decembrie 2008 până la 19 decembrie 2012.

Între 2004 şi 2008 regăsim numele lui Buda Ioan (PSD), care a angajat pe cabinet doi membri ai familiei, respectiv Buda Maria, de la 1.02.2005 la 15.12.2008 şi Buda Dorina de la 14.06.2006, până la 15.12.2008.

Urmează apoi Man Mircea (PDL), care l-a avut ca angajat pe Man Liviu Mihai, de la 1.01.2005, până la 15.12.2008.