Parlamentarii, la raport!

Institutul pentru Politici Publice a realizat o sinteză a activităţii parlamentarilor, în prag de final de mandat. Concluziile? Sumbre.

Organul legislativ suprem a picat în derizoriu. O demonstrează cifrele analizate de ultimul studiu al Institutului pentru Politici Publice, „Sinteza activităţii parlamentarilor în mandatul 2008 - 2012”. Potrivit documentului, iniţierea legilor a fost în cea mai mare parte preluată de către Guvern, care a depus 74% din totalul proiectelor înregistrate, iar 75% dintre cele aprobate aparţin tot Guvernului. O explicaţie ar putea consta în calitatea slabă a proiectelor legislative iniţiate de către parlamentari. În topul       deputaţilor cu cele mai multe iniţiative în mandatul 2008-2012, Maramureşul nu figurează nici pe podium, nici la finalul clasamentului.

Însă, alţi aleşi, cu 117 proiecte iniţiate de exemplu, (cam una pe săptămână de activitate parlamentară), se pot lăuda doar cu trei iniţiative devenite legi! Halal eficienţă. Mai mult, potrivit raportului, „la o comparaţie cu mandatul trecut (2004 -2008) observăm că numărul de adoptări tacite la Camera Deputaţilor în mandatul curent s-a dublat, iar la Senat numărul de adoptări tacite este de 5 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă monitorizată în mandatul anterior. Este important de precizat faptul că procedura de adoptare tacită a fost introdusă în prevederile Constituţiei României, odată cu modificările aduse Legii fundamentale în anul 2003. Până la acel moment, proiectele de lege/propunerile legislative se supuneau întâi adoptării în Camera în care au fost prezentate apoi proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimiteau celeilalte Camere a Parlamentului”.

Nici la prezenţă parlamentarii maramureşeni nu stau foarte bine, cei mai mulţi înregistrând o prezenţă la vot ce abia depăşeşte 50%.

În mandatul curent, 8 deputaţi: Gheorghe Ana -PSD, Vasile Berci -PNL, Marius Dugulescu -PDL, Ion Dumitru -PSD, Dănuţ Liga -PDL, Ciprian-Florin Luca-PSD, Valentin Rusu -PDL, Ioan Stan -PSD au fost sancţionaţi disciplinar (li s-a interzis participarea la lucrări timp de o zi) pentru faptul că au votat în plen atât cu cartela proprie, cât şi cu cea a altor colegi deputaţi.

Sancţionarea lor s-a făcut după 11 luni de tergiversare de la momentul la care Institutul pentru Politici Publice depusese 4 sesizări oficiale folosind înregistrări video ale jurnaliştilor prezenţi în sala de plen la diferite şedinţe din 2011.

Decizia Comisiei Juridice din Cameră privind cei 8, care a stat la baza celei de sancţionare asumate de Biroul Permanent, a fost luată după o presiune susţinută din partea mass media, întrucât anterior, la o sesizare la fel de clară a IPP privind votarea cu mai multe cartele de vot a deputaţilor Florin Luca -PSD şi Vasile Berci -PNL, Comisia Juridică se pronunţase că aceştia nu ar fi încălcat Regulamentul. În acest context, IPP a atras atenţia asupra faptului că pentru o faptă de o gravitate similară, votarea de mai multe ori în ziua alegerilor parlamentare, de exemplu, 32 de persoane se află în detenţie, ispăşind pedepse, sancţiunile actualului Regulament al Camerei aplicabile parlamentarilor fiind, aşadar, total disproporţionate pentru acţiuni de o gravitate similară. La acel moment, Institutul a elaborat o propunere legislativă, prin care votul multiplu în Parlament să fie sancţionat cu aceleaşi sancţiuni aplicabile în prezent cetăţenilor care votează de mai multe ori în alegeri şi a făcut un apel public către liderii partidelor să o depună la Parlament. Apelul a rămas fără ecou în rândul partidelor, liderii formaţiunilor politice contactaţi de IPP eschivându-se de la asumarea unui angajament ferm.

Mai mult, se pare că Parlamentul şi-a slăbit şi funcţia de reprezentare, nemaicatadicsind să declanşeze alegeri anticipate în colegiile devenite vacante. La data redactării raportului IPP, existau în total 40 de locuri vacante, iar între timp au mai apărut câteva. Dacă mai adăugăm cei 94 de deputaţi şi senatori care şi-au schimbat partidul în cursul mandatului, rezultă că mai mult de un sfert din alegători nu mai sunt reprezentaţi conform opţiunii exprimate prin vot. Concluzia raportului este sumbră: deşi alegătorii sperau că legea votului uninominal îi va responsabiliza pe aleşi, lucrurile nu stau deloc aşa. Uninominalul a “împins” în Parlament tot oameni cu notorietate, putere financiară şi “pile la partid”. Iar viitorul nu pare să fie deloc altfel.

“În procesul deliberativ din plen, iniţiativele legislative se votează mult mai expeditiv la Camera Deputaţilor: 1 minut votarea unui proiect de lege, în timp ce la Senat se votează în medie în 2 minute un proiect de lege. Cea mai scurtă şedinţă s-a înregistrat la Camera Deputaţilor în 2009 când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, fosta Deputată Daniela Popa a deschis şi închis şedinţa într-un interval de 45 de secunde. Cea mai lungă şedinţă de plen din acest mandat este şedinţa atât de controversată, din 15 septembrie 2010, în care s-a votat Legea pensiilor şi care a durat mai bine de 12 ore.

Aproape de finalul mandatului actual al Parlamentului, putem concluziona faptul că deputaţii sunt mai mult prezenţi la voturile finale electronice din plen (71% de la începutul mandatului până la sfârşitul lunii iunie 2012, media generală a prezenţei la vot în Camera Deputaţilor), faţă de senatori (60%).

Doamnele din Parlament au o rată a prezenţei la activitatea din plen mult mai bună decât a bărbaţilor, acestea participând la 74% din lucrări în actualul mandat. Nu în ultimul rând, parlamentarii la primul mandat au fost mai mult la voturile finale din plenurile celor două Camere (pe ansamblu - 73% rata prezenţei) decât cei cu experienţă” – se arată în raport.