Paris la mijloc de iulie

Dupa doi ani de pregatire, unul din reporterii Gazetei a primit un post de voluntar in Mozambic prin intermediul unei organizatii din Norvegia. Astfel a inceput pentru Adriana Szabo aventura vietii. Dupa stagiul de pregatire din Norvegia, Adriana a plecat sa lucreze pentru mai binele oamenilor in fascinantul continent african. Ca membru al redactiei saptamanalului nostru, chiar daca este peste mari si tari, Adriana a inceput sa ne trimita materiale de prin locurile pe unde umbla. Prima escala in Franta. O saptamana la Paris poate fi visul unei nopti de vara. (Nicolae TEREMTUS) Tic-tac, tic-tac... trrrrrrrrrrrrrrrr!!! Ma reped la fereastra si o deschid... E real! Miroase a baghete cu susan, croissante si tarte cu capsuni. Monsieur Lohezic a deschis deja patiseria! Bonjour, Madame!, ma saluta Monsieur Daniel, vecinul gazdei noastre. Bonjur, Monsieur!, ii raspund. Da, suntem in PARIS! Si e abia inceputul unei saptamani de vis la mijloc de iulie. Prima tinta, Arcul de Triumf, care e la 10 minute de mers pe jos. Asistam la ceremonia de schimbare a garzii si apoi ne uitam in dreapta, spre Turnul Eiffel. Pare la o aruncatura de bat asa ca decidem sa mergem pe jos sa vedem simbolul orasului. Dupa 40 de minute si zeci de poze ajungem pe Champ de Mars. Impresionant! Si nu ma refer la cozile de sute de persoane ce asteapta sa cumpere un bilet ca sa urce in turn, nici la zecile de algerieni ce vand miniaturi ale monumentului. Ramanem muti o buna bucata de vreme. Ne indepartam putin ca sa avem o vedere de ansamblu, dar inca nu avem nimic de spus. Intr-un final ne salveaza o mademoiselle: C’est chic, n’est pas? Ne plimbam pe malul Senei pana obosim, iar apoi ne intoarcem la casa gazdei noastre. A doua zi mergem sa vedem Disneyland, e in afara Parisului, dar metroul si trenurile perfect coordonate ne lasa exact la intrare. Pentru copii e un deliciu, un taram de poveste cu castele de printese adormite, fantani muzicale si mere in caramel, pentru adulti e o lectie despre cum functioneaza masina capitalista. Perfect! A treia zi luam metroul pana la Nôtre Dame de Paris. Piata duduie de suflete dornice sa intre si sa urce in turnurile Catedralei. Inauntru asistam la o repetitie a corului de copii. Suna de-a dreptul divin. Pe malurile Senei, pret de mai bine de un kilometru, se intind tarabele anticarilor doldora de carti, fotografii, gravuri, tablouri, suveniruri de tot felul. Coboram si ajungem la Louvru. Un mascarici in slip se imbaiaza in fantana din curtea interioara, iar apoi alearga printre vizitatori strigand vorbe de neinteles in aplauzele amicilor. Neinspirati, nu am cumparat biletele pe internet, iar acum sirul de persoane dornice sa o vada pe Mona Lisa si nu numai se intinde pe sute de metri. Gradinile Tuileries ne ofera insa umbra, terase si mult spatiu. Zarim Arcul de Triumf si pornim pe jos inspre el. Pe Champs Elysees se fac preparativele pentru finala Turului Frantei. Ne oprim la un punct turistic unde municipalitatea ofera harti, pliante si ghiduri pentru a facilita parcursul turistilor prin marele oras. Ne dam seama ca in dreapta avem Palatul Mare sau Grand Palais, iar la o oarecare distanta, pe aceeasi coordonata, e biserica Invalizilor unde se afla mormantul lui Napoleon. O noua dimineata, o noua directie. Mergem in plimbare sa vedem Marele Arc, Le Grande Arche de la Défense. Monumentul realizat de un arhitect danez se afla in cartierul de afaceri de pe teritoriul comunei Puteaux, dar semnul ca parasesti Parisul ca sa ajungi acolo e aproape de neobservat. Marele Arc aduna zilnic mii de turisti. Aici arhitectii au modelat sticla si metalul in cladiri cu design inedit. Moulin Rouge, sursa de inspiratie pentru artistii de ieri si de azi, nu poate lipsi de pe lista locurilor de vizitat. Strada unde Toulouse-Lautrec a petrecut zile de boem e doldora de turisti. Duminica, singurele stabilimente deschise publicului sunt sex-shop-urile si terasele ce ofera racoritoare. O cucoana de varsta a treia ne invita susotind sa vedem un spectacol pe viu intr-unul din cluburile cu geamuri pictate, unde spectacol inseamna persoane care fac sex pe scena: „Intrarea pentru doamne e gratis, pentru domni e 20 de euro.” Ii multumim pentru oferta si mergem spre Montmartre, cartierul artistilor, unde studenti la Arta sau pur si simplu pasionati isi expun talentul in caricaturi, portrete, peisaje sau performante muzicale. Sacre Coêur e luata cu asalt de mii de turisti. 2010 e an jubiliar, 125 de ani de adoratie. Penultima zi ne aventuram pana la Versailles. Recomandabil e sa luati biletele de intrare de la biroul turistic ce se gaseste peste drum de gara, altfel riscati sa petreceti ore intregi asteptand sa cumparati un bilet direct la palat. Am ales varianta unei vizite de grup, insotiti de ghid. E mai simplu pentru ca e la ora fixa si accesul se face direct, nu e nevoie sa astepti afara. Recomandabil pentru toti cei ce doresc sa viziteze Parisul si principalele monumente este sa achizitioneze biletele pe internet. Pentru Turnul Eiffel de exemplu, puteti rezerva bilete cu data si ora, iar cand ajungeti acolo veti fi scutiti de a petrece o zi avansand doi metri pe ora in coada de la casa de bilete. In plus, aveti sanse ca pretul de pe internet sa fie putin mai mic decat cel de la fata locului. Luna iulie e luna reducerilor, asadar pasionatii de cumparaturi pot beneficia de preturi injumatatite la haine, pantofi si cosmetice. Parisul nu e un oras ieftin, depinde, evident, si de ambitii si pretentii. Cei ce tin fraiele au inteles ca se poate trai din turism si au grija de toate detaliile. Pe de alta parte, Parisul e un oras deschis imigrantilor ce doresc sa gaseasca o slujba, iar oferta de produse e foarte ampla, gandita in asa fel incat sa intampine atat puterea de cumparare a imigrantului cu salariu minim, cat si cea a cetateanului ce iubeste luxul. Adriana SZABO