Paguba-n ciuperca podului

Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro Investitii de miliarde de lei vechi, o deschidere solemna, o inchidere mai putin solemna, responsabilitate „pasata“ intre autoritati si multe controverse. Pe scurt, istoria neromantata a Podului Istoric peste Tisa. Povestea post-revolutionara a Podului Istoric din Sighetu Marmatiei a inceput prin 1998-1999. Atunci, printr-un proiect finantat din banii Uniunii Europene, mai exact prin programul PHARE, urma sa fie construit un pod din lemn care va facilita accesul intre cele doua state. Potrivit estimarilor, lucrarile s-ar fi cifrat la vreo 600.000 de euro, numai ca, prin program nu au fost alocati nici jumatate din bani. Totusi lucrarile au inceput, in ideea ca vor fi continuate cumva, de cineva… Directorul economic al primariei Sighetu Marmatiei, Ioan Barbus, precizeaza ca, pe langa fondurile initiale insuficiente, au aparut si alte probleme care au afectat investitia² „Suma alocata prin PHARE - 297.000 de euro s-a dovedit insuficienta si, pe urma, sarcina gasirii de fonduri a cazut pe administratia locala. Am inceput sa lucram cu banii avuti. Dar prelungindu-se durata de executie, s-a schimbat mult si cursul leu-euro si sumele n-au mai corespuns cheltuielilor noastre”. In decembrie 2000, Guvernul a alocat 7 miliarde de lei vechi pentru definitivarea lucrarilor si, ulterior, a mai alocat 5 pentru acelasi obiectiv. A mai pus si Consiliul Judetean Maramures 1,5 miliarde de lei vechi, a mai pus Primaria vreo 3,6 miliarde si, in decembrie 2001, podul era gata. Practic, de la inceputul anului 2002, Podul peste Tisa putea fi deschis traficului. Numai ca a fost tinut pe post de „muzeu” 5 ani, fiind inaugurat abia in ianuarie 2007. Problemele au aparut insa inainte de inaugurare. In 2006, Primaria Sighetu Marmatiei a fost atentionata ca lemnul din pod este afectat de o ciuperca. A cerut o expertiza biologica si una tehnica, iar concluziile n-au fost deloc „roz”. Eugenia Godja, primarul din Sighetu Marmatiei, spune ca² „Expertiza biologica a indentificat ciuperca care a atacat lemnul si zicea ca ciuperca asta afecteaza din interior in exterior. Si atunci am dus si o expertiza tehnica prin care ni s-au stabilit doua etape de interventie la pod. Noi am facut toate sarcinile pe prima etapa. Cand am ajuns la etapa a doua, asa o evolutie a avut ciuperca, incat a ajuns podul sa fie inchis. A fost in august o furtuna si atunci am primit o adresa scrisa de la cei de la Politia de Frontiera ca este problema la pod”. Lemnul podului nu era afectat in intregime, dar din cauza ca obiectivul e realizat in „sistem domino” era de ajuns sa cada o contrafisa si tot podul ajungea in apele Tisei. Asa ca, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta a decis inchiderea temporara a Podului. Apoi „ciuperca” s-a umflat si a explodat in barfe de tot felul. Unii spuneau ca „primarita” a inchis podul, altii ca Guvernul vrea sa foloseasca inchiderea Podului pentru a o ¬detrona¬ pe Eugenia Godja, altii ca politia de frontiera nu mai putea stapani contrabanda cu tigari… Dar cele mai multe „povesti” aveau legatura cu Eugenia Godja. S-a spus ca ar fi actionara la benzinariile OMV si Lukoil, care ar fi suferit pierderi importante din cauza traficului de carburanti din Ucraina, apoi ca ar avea depozit de marfa si, implicit, contrabanda ar afecta-o si ca s-ar fi asociat cu un constructor local. Evident ca niciuna dintre variante nu era reala mai ales ca, primaria e cea care administreaza podul, deci cea mai interesata de deschiderea lui. Godja spune ca² „Toata greutatea asta a cazut pe mine nedrept. De parca eu am autoritatea intre doua state sa inchid sau sa deschid un punct de trecere a frontierei. Apoi s-au nascut acele legende. Noi am facut demersuri sa-l preia ministerul, dar… ”. Reprezentantii primariei Sighet spun ca au anuntat autoritatile judetene in legatura cu problemele aparute la pod. Insa conducerea Consiliului Judetean (CJ) Maramures sustine ca a aflat de ele abia la inchiderea podului. La randul lui, presedintele CJ Maramures, Marinel Kovacs, crede ca „pisica moarta” e pasata pe nedrept in curtea institutiei pe care o conduce² „Au avut o expertiza de care noi nu am stiut, din care s-a constatat ce trebuie sa faca Consiliul Local Sighet in doua etape. Din etapa a doua n-au facut nimic. Apoi au zis sa se implice CJ. Dintr-o data, arunci pisica in curtea noastra”. Dar controversa institutiilor care ar trebui sa se implice in remedierea problemelor nu e singura legata de pod. Eugenia Godja spune ca, din discutiile avute cu constructorii, schimbarea contrafiselor de pe tot podul s-ar cifra la vreo 21 de miliarde de lei vechi, iar un proiect amplu care presupunea schimbarea intregii parti din lemn a podului, inclusiv a caii de rulare, se ridica la 52 de miliarde de lei vechi. Prima varianta ar fi posibila daca CJ ar contribui cu 10 miliarde de lei vechi. Primaria Sighet mai dispune de 5 si spune ca ar face cumva rost de restul. Numai ca, „planul” primariei nu se potriveste cu cel al CJ. Mai exact, in timp ce Godja spune ca cele 21 de miliarde ar insemna inlocuirea tuturor contrafiselor (partea superioara a podului, cea de sustinere), Kovacs pare sa inteleaga ca se vor repara doar cele afectate grav² „Cred ca ultima discutie cu podul a fost acum doua saptamani, cand am vorbit si cu doamna primar de la Sighet si mi-a propus sa dam bani si de la CJ pentru pod, in asa fel incat sa se inceapa lucrurile, nu de refacere totala, ci de reparare a ceea ce este in pericol de a se prabusi. Parerea mea a fost sa nu facem lucruri pe jumatate, ci sa inlocuim totul”. Tocmai de aceea, Kovacs sustine mai degraba varianta refacerii in intregime a partii din lemn a podului, proiect cifrat la 52 de miliarde de lei vechi si transmis la Guvern la finele anului trecut. Argumentul lui² „Trebuie sa-si spuna parerea expertii si atunci ei au spus ca solutia e una singura² sa se inlocuiasca in totalitate structura de lemn a podului”. Totusi, Kovacs spune ca nu s-a angajat „in special” sa promoveze acest proiect. Mai mult, nici nu crede ca CJ ar trebui sa contribuie la renovarea podului² „Da¼ de ce sa dea CJ? E trecerea CJ? E frontiera CJ? De ce sa nu dea Guvernul Romaniei?”. Numai ca, pentru Guvern, inchiderea Podului pare a fi un fel de „paguba-n ciuperci”. Oficial, si guvernantii ar putea motiva ca podul nu-i a lor, ci a primariei. Neoficial, se vorbeste insa si de faptul ca podul ar reprezenta o miza politica. Adica, de ce ar da un guvern PNL bani pentru un obiectiv care ar aduce beneficii de imagine unui primar PSD? Sa facem altul pe rau In sus… In trecut, CJ Maramures a elaborat un studiu de fezabilitate pentru un pod „mai trainic si mai frumos”, situat „pe rau in sus”, la vreo 3 kilometri fata de podul actual, adica in zona Teplita-Biserica Alba. Se spune ca pe vremea cand era prefect de Maramu¼ Liviu Bechis, ministrul Integrarii de atunci a spus ca va sprijini un proiect din Maramures² Millenium sau Podul de trafic greu peste Tisa, cu patru benzi de acces. A fost ales Millenium. De atunci, proiectul podului Teplita-Biserica Alba a ramas la stadiul de idee.