Pactul de la Varsovia

* Pactul de la Varsovia sau Tratatul de la Varsovia, numit in mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta mutuala a fost o alianta militara a tarilor din Europa Rasariteana si din Blocul Rasaritean, care voiau sa se apere impotriva amenintarii pe care o percepeau din partea aliantei NATO (care a fost fondata in 1949). Crearea Pactului de la Varsovia a fost grabita de integrarea Germaniei de Vest "remilitarizata" in NATO prin ratificarea de catre tarile ocidentale a Intelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varsovia a fost initiat de catre Nikita Hrusciov in 1955 si a fost semnat la Varsovia pe 14 mai 1955. Pactul si-a incetat existenta pe 3 martie 1991 si a fost in mod oficial dizolvat la intalnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991. Toate statele comuniste ale Europei Rasaritene au semnat acest pact, (cu exceptia Iugoslaviei). Membrii Pactului de la Varsovia si-au luat angajamentul sa se apere unii pe altii, daca unul sau mai multi dintre ei erau atacati. Tratatul declara de asemenea ca semnatarii isi bazau relatiile pe principiul neinterventiei in afacerile interne si pe respectul suveranitatii si independentei nationale – pana la urma, aceste principii vor fi incalcate mai tarziu in cazul interventiilor din Ungaria - (1956) si Cehoslovacia - (1968). Albania a incetat sa mai fie membru activ al aliantei in 1961 ca urmare a rupturii chino-sovietice, criza in care regimul dur stalinist din Albania s-a situat de partea Chinei. Albania s-a retras in mod oficial din Pact in 1968. Dupa terminarea oficiala a celui de-al doilea razboi mondial, in conformitate cu discursul lui W. Churchill (prim ministru al Regatului Unit la acea data), de la Fulton, s-a declansat Razboiul rece si a aparut conceptul de cortina de fier. Urmare a politicii consecvente de aparare a sistemului economic si politic (implicit a intereselor economice ale marelui capital din lumea occidentala) trupele germane, in calitate de "prizonieri", aflate pe teritoriul Germaniei de Vest au fost reinarmate si au constituit baza viitorului "Bundeswehr" - armata regulata a Pe fondul evenimentelor din 1948 din Cehoslovacia (expulzari ale etnicilor germani, alegeri, reconstructie economica) apare infiltrarea agentilor serviciilor speciale ale S.U.A. si Marii Britanii cu rol de "agitatori". Existand cauza, trupele sovietice nu parasesc Europa Centrala si de Est cucerita-eliberata, stationand pe teritoriol mai multor state. Aflate pe linia de demarcatie dintre cele doua blocuri foste aliate, armata sovietica nu a plecat din Ungaria decat dupa dizolvarea Tratatului de la Varsovia. In timpul revolutiei maghiare din 1956, guvernul ungar s-a impartit in doua fractiuni, una condusa de Imre Nagy iar alta condusa de János Kádár. Pentru a ajuta la scaderea tensiunilor, trupele sovietice s-au retras partial (si-au redus numarul) din Ungaria pe durata disputelor interne. Cand fractiunea lui Imre Nagy a declarat ca Ungaria s-a retras din alianta iar partizanii sai au atacat unitatile militare -garnizoanele armatei sovietice a urmat replica iar militarii Tratatului de la Varsovia au reintrat in tara in octombrie 1956 la cererea lui János Kádár si a factiunii sale, iar rezistenta (impropriu spus daca trupele sovietice ar fi parasit vreodata Ungaria) maghiara (partial sprijinita moral, militar si mai ales financiariar de catre N.A.T.O.) a fost infranta in doua saptamani. Fortele Tratatului (Pactului) de la Varsovia au fost folosite si in luna august 1968, dupa declararea-declansarea evenimentelor interne din Cehia Primaverii de la Praga, cand a fost invadata Cehoslovacia pentru a pune capat reformelor puse in practica de guvernul lui Alexander Dubèek. Seful departamentului militar al Partidului Comunist Cehoslovac, Generalul Locotenent Vaclav Prchlik, denuntase deja, intr-o conferinta de presa televizata, Tratatul de la Varsovia ca pe o alianta inegala si declarase ca armata cehoslovaca era pregatita sa apere, prin lupta daca era necesar, suveranitatea tarii. Pe 20 august 1968, o forta constituita din 23 de divizii ale armatei sovietice au intrat in Cehoslovacia sprijinita si de o divizie maghiara, doua est-germane, una bulgara si doua poloneze. Romania a fost contra interventiei si in consecinta a refuzat sa contribuie cu trupe. Aceasta interventie a fost explicata de Doctrina Brejnev care afirma ca: "Atunci cand forte care sunt ostile socialismului incearca sa deturneze catre capitalism dezvoltarea unor tari socialiste, acest fapt nu devine numai o problema a tarii in discutie, dar si o problema si o preocupare a tuturor tarilor socialiste." In mod implicit, acesta doctrina rezerva chiar conducerii Uniunii Sovietice dreptul de a defini "socialismul" si "capitalismul" in conformitate cu propriile interese. Dupa invazia Cehoslovaciei, Albania s-a retras in mod formal din Pactul de la Varsovia, desi aceasta tara incetase sa mai sprijine pactul inca din 1962. Conducatorul Romaniei, Nicolae Ceausescu, a denuntat invazia atat ca pe o violare a legilor internationale, cat si ca pe o incalcare a principiilor de neinterventie mutuala in afacerile interne, spunand ca autoapararea colectiva impotriva agresiunii externe era singura misiune autorizata a Pactului de la Varsovia. S-a sustinut ideea ca politica de distantare a regimului comunist din Romania de URSS ar fi fost, in realitate, regizata de Kremlin pentru a induce in eroare Occidentul si a folosi Romania ca un cal troian sui generis pentru a avea acces la tehnologia de varf occidentala si in masura posibilitatilor, la unele secrete politice sau chiar militare. Mitingul din piata palatului, organizat, la 21 august 1968, pentru a condamna interventia in Cehoslovacia a fost si el prezentat ca un posibil aranjament intre Brejnev si Ceausescu pentru a-i face pe occidentali sa creada ca Romania dispunea de o larga marja de manevra in cadrul Tratatului de la Varsovia. Este ciudat de constatat ca astfel de teze au circulat si circula numai in mediile romanesti si in unele cercuri ale emigratiei maghiare in perioada razboiului rece. Nici unul dintre cercetatorii avizati, in primul rand cei straini, nu au pus la indoiala caracterul real, autentic al politicii de independenta a regimului comunist din Romania in anii `60-`80. NATO si Pactul de la Varsovia nu au intrat niciodata in conflicte armate directe, dar au fost parti in Razboiul rece pentru mai mult de 35 de ani. In decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioada, a propus asa-numita Doctrina Sinatra, care statua ca Doctrina Brejnev avea sa fie abandonata iar tarile din Europa Rasariteana erau indreptatite sa faca ceea ce doreau. Cand a fost clar ca Uniunea Sovietica nu va mai folosi forta pentru a controla Pactul de la Varsovia, au inceput sa apara o serie de schimbari rapide in Europa Rasariteana in 1989. Noile guverne din tarile din Europa Rasariteana au inceput sa fie din ce in ce mai putin interesate de mentinerea Pactului de la Varsovia, iar in ianuarie 1991 Cehoslovacia, Ungaria si Polonia au anuntat ca se vor retrage din organizatia militara pana la 1 iulie al aceluiasi an. Bulgaria a luat o decizie asemanatoare in februarie si era clar ca pactul era practic mort. Pactul de la Varsovia a fost in mod oficial dizolvat la intalnirea de la Praga din 1 iulie 1991. Pe 12 martie 1999, fostele membre al Pactului de la Varsovia: Republica Ceha, Ungaria si Polonia au aderat la NATO. Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia s-au alaturat si ele Aliantei Nord-Atlantice in martie 2004. NATO si Pactul de la Varsovia NATO si Pactul de la Varsovia nu au intrat niciodata in conflicte armate directe, dar au fost parti in Razboiul rece pentru mai mult de 35 de ani. In decembrie 1988, Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice din acea perioada, a propus asa-numita Doctrina Sinatra, care statua ca Doctrina Brejnev avea sa fie abandonata iar tarile din Europa Rasariteana erau indreptatite sa isi aleaga linia politica pe care vroiau sa o urmeze. Cand a fost clar ca Uniunea Sovietica nu va mai folosi forta pentru a controla Pactul de la Varsovia, au inceput sa apara o serie de schimbari rapide in Europa Rasariteana in 1989. Caderea regimurilor comuniste in Europa de Est a condus la destramarea Pactului de la Varsovia. In ianuarie 1991, Cehoslovacia, Ungaria si Polonia au anuntat ca se vor retrage din organizatia militara pana la 1 iulie al aceluiasi an. Bulgaria a luat o decizie asemanatoare in februarie. Pactul de la Varsovia a fost in mod oficial dizolvat la intalnirea de la Praga din 1 iulie 1991. Planul de invadare a Romaniei Datorita pozitiei critice a autoritatilor romane vizavi de patrunderea trupelor Pactului de la Varsovia in Cehoslovacia, Romania a fost pe punctul de a deveni ea insasi victima unei asemenea interventii. In septembrie 1968, serviciile secrete britanice si olandeze reusisera sa afle detalii ale planului de invadare a Romaniei. Potrivit acestui plan, trupele sovietice, ungare si poloneze urmau sa invadeze Romania pe 22 noiembrie, ora 4.00 dimineata. Ministrul de externe britanic, Michael Steward, a transmis la Bucuresti in ziua de 21 noiembrie un telex cu urmatorul continut: „Am analizat informatiile de ultima ora si am ajuns la concluzia ca rusii pregatesc in cel mai scurt timp o actiune militara impotriva Romaniei“. Totalul efectivelor trupelor de invazie urma sa se ridice la 150.000 de militari. Ioan BOTIS