Osip Emmanuilovich BRAZ

Pictor si grafician ucrainean (n.22.01. 1872 – m.06.11.1936, Paris), Osip E. Braz si-a savarsit educatia artistica in etape succesive la Odessa, München si Sankt Petersburg. Intre 1888 si 1896 a studiat desenul si pictura cu Kiriak Konstantinovich Kostandi, Simon Hollósy si Ilja Repin. Dupa ce a obtinut titlul academic de artist pictor din partea Academiei Imperiale Ruse de Arte Frumoase, s-a alaturat membrilor celei de a doua colonii internationale studentesti pe care Simon Hollósy a adus-o la Baia Mare de la München in primavara tarzie a anului 1897. Prezenta sa la Baia Mare a fost semnalata pentru prima data de cercetatoarea maghiara Gizella Szatmári, pe baza unor insemnari epistolare din 20 martie 1900. Prezenta la Baia Mare Schitand proiectul unei expozitii retrospective cu lucrarile studentilor sai münchenezi care au activat la Baia Mare, Simon Hollósy mentioneaza numele lui Osip Braz alaturi de alti eminenti discipoli, inclusiv un al doilea student ucrainean: „(…) voi aduna cele mai bune piese, inclusiv din lucrarile mai vechi ale scolii. … Bendel [Bengelji] si Brass – lucrarile lor sunt la academia din Petersburg (…).” Intr-o a doua epistola, datata 8 noiembrie 1900 si adresata lui István Réti la Baia Mare, Hollósy ne lasa sa intelegem ca ambii artisti ucraineni, aflati in acel moment la Sankt Petersburg, si-au onorat promisiunea, expediind la Baia Mare contributiile lor la preconizata expozitie independenta: „(...) Lucrarile primite din Rusia sa le scoti [de la coletarie] … pentru ca atunci cand imi vor trebui sa le pot cere … de la o adresa sigura si sa le transport acolo unde va fi necesar”. Pe temeiul acestor argumente documentare, avem suficiente indicii sa luam in calcul, cu o mare marja de siguranta, ipoteza participarii lucrarilor lui Braz la cea de A Treia Expozitie de Arta organizata la Baia Mare de studentii Scolii Hollósy, in zilele de 7 si 8 octombrie 1900. Si asta pentru ca avem toate motivele sa credem ca indicatia imperativa transmisa lui Réti se va fi referit la retragerea pieselor din lotul unor lucrari expuse in octombrie, care fusesera apoi depozitate la Baia Mare, undeva intr-o locatie neconvenabila. Colaborarea constienta, neintamplatoare, la aceasta intreprindere expozitionala, precum si ralierea la neimplinitul proiect al expozitiei independente, il califica de drept pe Osip Braz pentru recunoasterea statutului de asociati ai cercului colonist baimarean din vremea Scolii Hollósy. Privit din aceasta perspectiva, gestul ucrainenilor Bengelji si Braz, care si-au trimis picturile la Baia Mare tocmai din Rusia, echivaleaza cu un act cultural de pionierat. In 1900, ei deschideau in istoria Centrului Artistic Baia Mare capitolul circulatiei la distanta a operei de arta, aducand o contributie substantiala la intemeierea, aici, a unei piete europene a lucrarilor de arta plastica. Nonconformism la Sankt Petersburg De altminteri, asocierea lui Osip Braz la activitatile colonismului studentesc baimarean s-a petrecut cumva firesc. Ea se aseaza pe fondul educational si intelectual dobandit in mediul academic münchenez (1890– 1894) si, cu precadere, prin studiile efectuate, tot acolo, cu Simon Hollósy (1893– 1894). Mai mult, lecturand detaliile biografiei artistului am fi tentati sa credem ca putem recunoaste impactul neconformistei pedagogii hollósiene asupra sa in cateva din activitatile perioadei petersburgheze petrecute, intre 1895-1896, in compania contestatara si antiacademista a unora dintre viitorii maestri ai celebrului grup Mir Iskusstva / Lumea Artei (Alexandr Benois, Konstantin Somov, Evgheni Lansere, Filip Maliavin). Insemnari epistolare consemnate de Alexandr Benois in noiembrie 1895, ni-l infatiseaza pe Braz in mijlocul unei tensionate polemici antiacademice. Aceasta releva frapante similitudini cu mobilurile si ambianta reformatoare a proiectului colonismului hollósian de la Baia Mare, in special cu principiul studiul in aer liber pe care Hollósy il sustine ca alternativa la didactica academica de tip ultraconservator: „Aici [la Petersburg] s-a deschis expozitia cu lucrarile de scoala. Se simte un fel de suflu viu. (...) exista o multime de studii indraznete dupa natura (…). Puternicii expozitiei sunt: Maliavin, Kostea [Somov] si Braz. (...) Braz are desene excelente (…). Cele müncheneze si cele pariziene n-ar face mauvaise mine la München si la Paris”. Atmosfera descrisa aici ne reaminteste, pana la similitudine, spiritul primei expozitii prezentate la Budapesta de colonistii maghiari si europeni activi la Baia Mare in 1897. Este foarte posibil ca printre desenele trimise de Braz la Baia Mare, sa fi figurat si cateva dintre cele „müncheneze” care starnisera scandalul public de la Petersburg. In tot cazul, la vremea expozitiei baimarene din 1900, Braz se afla in plin proces de afirmare si recunoastere in viata artistica din Rusia imperiala a acelui timp, iar experienta acumulata de el in contextul colonismului hollósian baimarean va fi jucat un rol major in modelarea sa intelectuala si profesionala. Tiberiu ALEXA director, Muzeul Judetean de Arta «Centrul Artistic Baia Mare»