„Oricare ar putea fi aici, dar nu oricine poate să-şi asume responsabilitatea”

Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu vorbeşte într-un amplu interviu acordat GAZETEI de Maramureş despre împlinirea a 20 de activitate a instituţiei pe care o conduce şi despre cele 4 luni de mandat.

Reporter: Despre manifestarea care se apropie?

Zamfir Ciceu: Vom marca 20 de ani de activitate a Consiliului Judeţean. Pe lângă faptul că este un eveniment aniversar, este şi un moment de bilanţ a ceea ce a însemnat în ultimii 20 de ani pentru Maramureş administraţia judeţeană după reconfigurarea sistemului administrativ în România după 1990, alegerile din 1992 şi primele consilii judeţene. S-au instituit noile formule de conducere: Consiliul Judeţean şi preşedintele CJ care la acel moment era ales din rândul consilierilor judeţeni. Mai apoi a venit modificarea din 2008 cu alegerea uninominală a preşedintelui CJ, deşi în opinia mea este impropriu spus „preşedintele CJ”. Pentru că dacă facem o similitudine între ceea ce înseamnă autorităţi locale deliberative şi executive, ar trebui ca denumirea să fie ceva de genul „preşedintele judeţului”, pentru că persoana juridică este judeţul. Sintagma mai apropiată ar fi un fel de „primar al judeţului”. Însă nu a putut fi făcută o modificare pentru că trebuia umblat la Constituţie, neavând o funcţie de „preşedinte al judeţului”. Dar, cine ştie, printr-o viitoare reglementare    s-ar putea să fie. Vorbim până la urmă că ar trebui să instituim însemnele preşedintelui judeţului care la acest moment nu există. Este ales uninominal, dar face parte din Consiliu, în timp ce primarul nu face parte din Consiliu. Este o mixtură legislativă frumoasă, dar totul suportă îmbunătăţiri până la urmă, dacă tot va fi revizuirea Constituţiei.

Revenind la eveniment, noi am căzut de acord, şi mă refer la conducerea executivă, că trebuie să punctăm acest eveniment. Cu bune şi cu rele, cum a fost administraţia judeţeană de-a lungul anilor, cum de altfel a fost şi politica în cei 20 de ani. Să oferim recunoştinţă celor care au condus până acum judeţul, să încercăm să găsim acele pârghii care să ne ducă la o mai bună administrare a judeţului şi, de ce nu, în comunitatea maramureşeană trebuie să existe şi un asemenea moment, măcar din când în când, prin care să arătăm că există administraţia judeţeană şi la momente festive.

Rep.: Cum ar arăta un bilanţ al celor 4 luni de mandat?

Z.C.: Mie nu-mi place să fiu atât de vocal, prefer să facem treabă şi să vorbim atunci când trebuie. Acesta este felul meu de a fi. Important este ca ceea ce noi ne-am propus să realizăm pentru judeţ să se înfăptuiască în acest mandat şi să încercăm să îmbunătăţim acele zone care sunt astăzi cu probleme pentru Maramureş. Mă refer la infrastructură, la mediul economic, la turism, mă refer până la urmă la mentalul colectiv al maramureşenilor, care trebuie să perceapă altfel administraţia judeţului.

Eu nu am dat niciodată vina pe „greaua moştenire”, dar trebuie să recunoaştem că sunt probleme majore pe care le avem în acest judeţ. Marea problemă este în implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Mi-aş fi dorit ca cele două proiecte care sunt în derulare, unul să fie finalizat când am venit aici şi mă refer la drumul Baia Sprie – Bârsana, al cărui termen de execuţie expirase în 23 martie. Dar am tranşat problema pentru că trebuie mai puţine vorbe şi mai multe asumări de răspundere. Este posibil că dacă era mai devreme luată această măsură de vechea administraţie, lucrurile nu ajungeau aici. Dar ştiţi ce se întâmplă? Oamenii au visceral o teamă de răspundere. Cred că dacă ne asumăm să candidăm pentru o anumită funcţie, nu trebuie să ne asumăm numai titulatura acelei funcţii, ci şi obligaţiile şi responsabilităţile care ne revin. Oricare ar putea fi aici, dar nu oricine poate să-şi asume responsabilitatea. Trebuie să-ţi asumi unele decizii chiar dacă sunt nepopulare. Ştiţi ce am constatat de-a lungul campaniei? Oamenii sunt capabili să înţeleagă dacă li se explică de ce facem lucrurile într-un fel sau celălalt. Iar pe termen lung aceste măsuri sunt sănătoase.

Nu m-am plâns niciodată că trebuie să rezolv problemele lăsate din anii trecuţi. Am spus de fiecare dată cu maximă deschidere cum stă treaba şi care sunt parametrii deciziei actuale. Cred că elementul uman este cel care determină toate aceste probleme.

Rep.: Din punct de vedere legislativ, cât de îngrădit este un preşedinte de CJ în luarea deciziilor?

Z.C.: Funcţiile au anumite limitări legale. Prin Uniunea consiliilor judeţene din România am promovat un proiect de modificare inclusiv a Legii 215 a administraţiei publice locale şi a finanţelor publice locale, prin care atribuţiile preşedintelui CJ, ca autoritate executivă la nivel judeţean, să fie extinse. Iar voinţă politică în acest sens există. Nu pot spune că nu ai atribuţii sau că funcţia este onorifică. Depind de foarte multe lucruri, dar sunt domenii în care plenul nu poate să hotărască decât la propunerea preşedintelui. Şi atunci trebuie să existe o permanentă conlucrare între consiliu şi preşedinte, ceea ce de altfel este normal. Consiliul are rolul deliberativ, cu atribuţii specifice, iar preşedintele are atribuţiile executive clar delimitate prin lege, funcţie de ordonator principal de credite, propune numirea şi destituirea conducătorilor serviciilor publice descentralizate, care sunt în subordinea CJ etc. Dar cred eu, şi toţi colegii din ţară, că o extindere a atribuţiilor în sfera finanţelor publice locale este benefică pentru autorităţile locale. Este normal ca la nivelului unui judeţ autoritatea executivă judeţeană să aibă atribuţii mai extinse, nu neapărat structurile descentralizate ale Ministerului Finanţelor Publice şi mă refer la direcţiile generale ale finanţelor publice. Că acolo este marea noastră problemă. Că prin relaţiile pe care le avem cu primarii şi nu numai ştim nevoile fiecărei comunităţi. Noi ştim exact ce nevoi au fiecare, ce proiecte au în lucru, ce viziune au. Asta în comparaţie cu cei care sunt exclusiv un aparat tehnic în subordinea Ministerului Finanţelor, cred eu că preşedinţii consiliilor judeţene au o viziune mai completă şi mai corectă asupra situaţiei din teritoriu.

Rep.: Ar fi mai bine ca tot ce înseamnă programe guvernamentale şi fonduri să le împartă consilierii judeţeni şi preşedintele.

Z.C.: Aceasta este şi viziunea, pentru că ei ştiu cel mai bine, nu Bucureştiul. Aceasta e viziunea actualului Guvern şi din punctul acesta de vedere se va materializa, pentru că, spun eu, USL va câştiga fără probleme 50% la nivel naţional. Iar actualul guvern, prin vocea primului-ministru, la fiecare întâlnire pe care am avut-o de când am preluat mandatul, a vorbit despre această politică, şi este un consens naţional asupra acestei probleme.

Rep.: Ce priorităţi aveţi în perioada următoare, pe lângă problemele care vin din urmă şi care trebuie rezolvate?

Z.C.: Nu există cale de întoarcere. Anul viitor va fi un an de foc pentru Maramureş, pentru că cele două proiecte trebuie implementate. Spitalul trebuie finalizat şi sperăm ca şi drumul aproape să-l finalizăm. Şi va trebui să depunem proiecte strategice pentru următoarea sesiune 2014 – 2020. Acum suntem în procesul de evaluare. Am solicitat şi autorităţilor locale să ne spună ce viziune au. Le vom pune la un loc pentru că este obligatoriu să le armonizăm. Pentru că noi, dacă facem legătura pe imaş între două sate şi nu circulă nimeni pe acolo, nu ne ajutăm. Noi trebuie să facem circulabilă infrastructura, atât locală, cât şi judeţeană, care leagă comunităţile, pe drumurile cele mai intens circulate. Pentru a putea aduce turişti în Maramureş, trebuie să le oferim condiţii decente de trafic. Ori, noi, în acest moment, nu putem face treaba asta. Stă mult mai bine reţeaua de drumuri comunale în Maramureş decât cea de drumuri judeţene. Pentru că am avut primari mai destoinici decât preşedinţi de consilii judeţene. Dar vom remedia, încet-încet, aceste decalaje.