Ordonanţa traseiştilor, legalizarea nelegalităţii

În urmă cu o jumătate de an, guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă (OUG 55) cu privire la migraţia aleşilor locali, care a produs multe discuţii între partide şi politicieni. Subiectul revine în atenţia publică deoarece Curtea Constituţională a decis că o lege pentru aprobarea OUG 55 este neconstituţională. Mingea deciziei este în terenul Parlamentului, iar acesta, clasic, nu ştie ce să facă şi cum să scape de ea.

Aproape 4.800 de consilieri locali şi judeţeni şi 552 de primari din întreaga ţară riscă să îşi piardă mandatul, după ce Curtea Constituţională a decis că legea care le-a permis să-şi schimbe partidul este neconstituţională. Maramureşul s-a aflat pe lista judeţelor cu cei mai mulţi traseişti: PSD Maramureş a câştigat cinci noi primari, trei vice-primari şi 31 de consilieri locali, PLR a câştigat brusc un post de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, prin migraţia lui Emil Marinescu împreună cu un grup de consilieri judeţeni din barca liberală în cea a lui Tăriceanu, iar filiala PP-DD a trecut, aproape în bloc, la UNPR. Astfel că, publicarea deciziei Curţii Constituţionale a aruncat şi administraţia locală din Maramureş în haos!

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis că Parlamentul trebuie să respingă prin lege celebra OUG 55/2014 şi „să reglementeze măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a acesteia”. Deocamdată, din discuţiile specialiştilor în drept constituţional nu se ştie exact ce ar însemna şi cum se poate face acest lucru. Unii spun că starea de constituţionalitate ar însemna, practic, să se revină la situaţia dinainte de apariţia ordonanţei, iar aleşii care au migrat să îşi piardă mandatele. Curtea Constituţională face totuşi o distincţie între primari şi preşedinţii de consilii judeţene, pe de o parte, şi consilieri, pe de altă parte. Judecătorii CCR spun că situaţia primarilor este alta, întrucât aceştia au fost aleşi uninominal.

Oricum însă, efectele rămân uriaşe şi ar duce la schimbarea majorităţilor în consiliile locale şi judeţene din toată ţara. Practic, parlamentarii trebuie să aleagă între respectarea deciziei Curţii şi gustul puterii, o decizie grea, pe care, firesc, încearcă să o amâne cât de mult. 

În această săptămână, pe fluxul media a venit o informaţie conform căreia mai multe ONG-uri din Bucureşti atenţionau că în Camera Deputaţilor a trecut tacit această lege pentru aprobarea OUG 55. Se cerea public luarea măsurilor legale pentru a se clarifica situaţia. La prima vedere, povestea era incredibilă, deoarece o aprobare tacită a unei astfel de legi ar fi contra deciziei CCR. Am încercat să refacem firul poveştii şi să aducem date noi legate de acest subiect. 

Am întrebat deputaţi ai Maramureşului dacă ştiu despre trecerea tacită a legii mult discutate. Surprinzător, aceştia au infirmat ştirea ce bântuia în spaţiu media naţional.

„În ziua de 09.02.2015, legat de problema OUG, a fost o propunere a deputatului Ludovic Orban pentru a fi înscrisă suplimentar, pe ordinea de zi. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a refuzat înscrierea, întrucât la discuţiile purtate în Biroul Permanent al Camerei nu a fost acceptată apariţia acesteia pe ordinea de zi. Va urma înscrierea pe ordinea de zi într-o viitoare şedinţe de plen, având în vedere şi faptul că măsurile pe care urmează să le ia Camera Deputaţilor încă nu au fost definitivate în cadrul grupurilor parlamentare. Supusă la vot, propunerea domnului Orban a fost respinsă de plen”, a spus Cornelia Negruţ, deputat PC de Maramureş.

La rândul său, Florin Tătaru a exprimat o poziţie asemănătoare.

„Este regretabil faptul că la nivelul Camerei Deputaţilor nu a fost stabilit un calendar clar şi în termen pentru discutarea în comisiile de specialitate şi adoptarea în Plen a unei decizii referitoare la ordonanţă, care să rezolve problemele de neconstituţionalitate arătate de CCR.

S-a ajuns astfel în situaţia ca, pe de o parte, ONG-urile să-şi exprime indignarea că discutabila OUG privind administraţia publică locală ar fi fost adoptată tacit de către Camera Deputaţilor. Pe de altă parte, domnul Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei Juridice, comisie care trebuie să prezinte raportul preliminar în Plenul Camerei, să susţină că nu există în această situaţie sancţiune la termenul respectiv (miercuri 11.02.2015), nici măcar prin aprobarea tacită.

Consider că este obligaţia Parlamentului să clarifice situaţia ordonanţei declarată neconstituţională”, a spus deputatul PSD Florin Tătaru.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la data de 17 decembrie 2014 că Legea pentru aprobarea OUG nr. 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Având în vedere neconstituţionalitatea extrinsecă astfel reţinută, aceasta afectează actul normativ în ansamblul său. De asemenea, Curtea reţine că viciul de neconstituţionalitate extrinsecă nu poate fi acoperit prin adoptarea unei legi de aprobare.

De aceea, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 este neconstituţională în ansamblul său. În privinţa efectelor concrete ale prezentei decizii, Curtea constată că Parlamentul va trebui să respingă prin lege ordonanţa de urgenţă neconstituţională, cu menţionarea expresă a art. 147 alin. (2) din Constituţie şi să reglementeze, în acord cu art. 115 alin. (8) din Constituţie, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei, pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

În acest context, Curtea reaminteşte faptul că deciziile sale nu pot fi lipsite de efecte juridice şi trebuie aplicate, potrivit principiului constituţional al comportamentului loial. Curtea constată că ordonanţa de urgenţă încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie numai în raport cu situaţia consilierilor locali şi judeţeni.

În urma acestei Ordonanţe, sute de aleşi locali au migrat spre alte partide, în cea mai mare parte spre PSD. Încă de la apariţie, societatea civilă, politicienii au afirmat că este vorba de o ordonanţă nelegală şi se cereau măsuri. Acum se încearcă legalizarea nelegalităţii. Chiar dacă Camera Deputaţilor nu este o Cameră decizională, un vot favorabil ar produce discuţii şi întrebări cu privire la respectarea legii.

Hotărârea Curţii nu mai poate fi modificată sau atacată, aşa că efectele sale rămân efective. Tevatura pe tema migraţiei politice o fac politicienii. Electoratul, din păcate, a uitat de această ordonanţă, deşi nu efectele juridice precumpănesc în acest caz, ci cele morale.

Indiferent de partidul/partidele aflate la guvernare, dramul de bani, care de multe ori a fost dijmuit de cei cu „pâinea şi cuţitul”, a fost împărţit discreţionar şi nu pe baza necesităţilor reale a comunităţilor, necesităţi care trebuiau să se manifeste prin proiecte multianuale şi nu prin idei năstruşnice din perioada campaniilor electorale.

O altă cauză este cea a lipsei de doctrine politice clare. În multe cazuri, deşi se autointitulează „politicieni”, candidaţii se prezintă în faţa electoratului ca persoane/personalităţi care epatează prin culoarea părului, deodorantul folosit, ştiinţa de a croşeta şi mai puţin prin a fi părtaşi conştienţi la totalitatea principiilor, tezelor fundamentale ale unui sistem politic, filosofic sau religios, exprimând ideologia societăţii pe care o servesc.

În concluzie, ce s-a întâmplat este o manifestare „normală” a unor persoane asemănătoare. Să nu uităm că democraţia nu este dictatura ignoranţei.

Posibil ca această migrare să fie complementară altor măsuri, sau nemăsuri, luate de cei responsabili de organizarea alegerilor. Poate că în aceste momente liniştea, fără să uităm de obligativitatea neuitării faptului, este mai benefică decât păruiala politică. O analiză a modului de comportare a aleşilor care au migrat se impune, chiar dacă se face numai din considerente morale.