Orasul ingerilor

Locul pe care se ridica astazi Los Angeles a fost locuit, vreme de secole, de triburile Tongva si Chumash. Primii spanioli au ajuns pentru prima oara in zona in anul 1552, intr-o expeditie condusa de Juan Cabrillo. In 1769, spaniolii s-au intors in California pentru a ramane o buna bucata de vreme. In 1771, a fost fondata misiunea San Gabriel, in incercarea de a asigura o prezenta indelungata a spaniolilor in zona. La 4 septembrie 1781, colonistii din cadrul misiunii San Gabriel au fondat asezarea careia i-au dat numele de El Pueblo de Nuestra Senora La Reina de Los Angeles de Porciuncula, asezare care va deveni orasul pe care astazi il cunoastem sub numele de Los Angeles. Pentru cateva zeci de ani, asezarea a ramas reprezentata doar de o mica misiune si o ferma. Independenta Mexicului fata de Spania a fost obtinuta in 1820, insa dominatia spaniola asupra Californiei a luat sfarsit doar in 1821. Yankeii au preluat controlul asupra Californiei in timpul “Goanei dupa aur”, dupa batalia de la Rio San Gabriel, in 1847, si au “admis” California in randul Statelor Unite. Abia in 1851 Los Angeles a dobandit statutul de oras. In 1876, Southern Pacific si-a completat linia de cale ferata pana la Los Angeles, moment important in dezvoltarea orasului. Aparitia cailor ferate si descoperirea aurului au adus in aceste tinuturi foarte multi emigranti. Descoperirea in zona a titeiului, in 1892, a contribuit si ea la cresterea demografica a orasului. Aceasta a dus la necesitatea asigurarii unei surse de apa substantiale si constante, motiv pentru care, in 1913, William Mulholland a construit un apeduct impresionant. Tara Fagaduintei Stabilirea aici, dupa 1913, a marilor studiouri cinematografice a avut efectul unei explozii a afacerilor, ceea ce a adus acestui oras numele de “Tara Fagaduintei”. In anii ’20 ai secolului trecut, cinematografia si industria aeronautica au dat o noua dezvoltare orasului. In perioada 1920-1930, criminalitatea a luat proportii inspaimantatoare. Nicaieri in lume nu se aflau atatia banditi profesionisti; numarul crimelor si jafurilor din Los Angeles era mai mare decat cele savarsite in intreaga Anglie. In 1932, orasul a gazduit Jocurile Olimpice de vara. Anii celui de-al doilea razboi mondial au reprezentat o perioada de prosperitate pentru oras, perioada umbrita doar de masura transportarii japonezilor naturalizati in tabere speciale. Dupa razboi a urmat o noua perioada de dezvoltare exploziva a orasului, in special in zona vaii San Fernando. Cresterea importantei orasului a facut ca Olimpiada din 1984 sa fie gazduita din nou de Orasul Ingerilor. Ca multe alte locuri din California, istoria Los Angeles-ului a fost marcata de cateva cutremure majore, cel mai recent fiind cel din 1994. Acest incovenient n-a impiedicat orasul sa devina cel mai mare oras al Californiei si sa ajunga la statutul de capitala a lumii in productia de filme, reprezentand in acelasi timp un important centru mondial al artei, muzicii si arhitecturii. Criminali in Orasul Ingerilor In anii ’80 ai secolului trecut, in Los Angeles au aparut mai multe organizatii criminale, cunoscute sub numele de “maras”. Aceste grupari au luat nastere in cartierele latino-americane ale Los Angeles-ului, de unde s-au extins ulterior spre sud, recrutandu-si membrii din randurile tinerilor defavorizati de la periferia marilor orase. Astazi, “maras” sunt cunoscute ca fiind cele mai periculoase organizatii criminale din America Centrala, deosebit de active in Guatemala, Salvador si Honduras. Una dintre tintele predilecte ale criminalilor “maras” sunt adolescentele. Sute de tinere au fost victimele unor crime atroce; unele au fost decapitate, altele au fost taiate in bucati cu ferastraul. Micul Tokyo Cartierul japonez al Los Angelesului isi are originile la inceputul secolului XX si este cel mai important centru cultural japonez din America. Cei aproximativ 30.000 de japonezi reprezinta cea mai numeroasa comunitate japoneza din afara granitelor nipone. Cartierul se mandreste cu faptul ca are cel mai vechi teatru asiatic din America. In fiecare vara, in Micul Tokio se desfasoara festivalul Tofu, in timpul caruia au loc o mare parada, expozitii de arta si concursuri sportive. In timpul celui de al doilea razboi mondial japonezii au fost dusi in tabere speciale si cartierul a fost ocupat de afro-americani. Dupa razboi, comunitatea japoneza a renascut. Alaturi de japonezi in Micul Tokyo traiesc si coreeni. Cartierul are cateva temple budiste, dar si cateva biserici penticostale. O putere economica mondiala Economia orasului se bazeaza pe o diversitate foarte mare a industriei. In fapt, statul California reprezinta o putere economica clasificata la nivel mondial de state pe pe locul sapte. Emblema orasului este industria cinematografica, reprezentata de Hollywood. Los Angeles este gazda multor case de cinematografie (aici isi au sediul NBC, CBS, Warner Bross si Paramount) si implicit gazda multor celebritati (urmele mainilor starurilor pot fi vazute pe vestitul Hollywood Boulevard). In dezvoltarea orasului se disting trei etape. Prima dintre acestea, inceputa dupa 1890, se leaga de descoperirea zacamintelor de petrol. A doua etapa a inceput dupa 1920, odata cu fondarea Hollywoodului, si a permis extinderea functiunii cultural artistice a orasului. In fine, cea de a treia etapa, din timpul si dupa al doilea razboi mondial, este marcata de dezvoltarea industriei aeronautice si a ramurilor ei anexe. In ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formandu-se o adevarata regiune industriala care cuprinde nenumarate centre ce formeaza conurbatia Los Angeles. Totodata, orasul a capatat dimensiuni gigantice prin inglobarea unor orase-satelit situate la mare distanta. Extinderea enorma a zonei urbane a facut din Los Angeles orasul cu cea mai mare arie din Statele Unite. Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare a petrolului, capacitatea rafinariilor fiind de peste 41,8 milioane de tone pe an. Complexele petrochimice sunt amplasate in apropierea rafinariilor, ele producand cauciuc sintetic, mase plastice, coloranti, detergenti si medicamente. Los Angeles este al doilea centru al SUA pentru productia de automobile (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar santierele sale navale sunt dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatura electronica, masini agricole etc. Sunt de mentionat si alte ramuri: confectii, textile, incaltaminte, conserve de fructe si legume. Catedrala de cristal Una dintre mandriile capitalei californiene o constituie faimoasa “catedrala de cristal”. Altarul catedralei seamana cu o estrada. Alaturi se afla un mare ecran alb pe care se proiecteaza scene din Biblie. Nu lipsesc nici camerele video. Hala industriala, sala de teatru, studio de televiziune, orice poate fi aceasta impunatoare catedrala slefuita din cristal opac, batand in verde-albastrui, dar loc de rugaciune nu, spun cei obisnuiti cu lacasurile de rugaciune europene. Catedrala mai are marmura roz in exces, o orga speciala cu tevi albe si un imens parking afara, unde credinciosii pot asculta slujba fara sa coboare din masini. Aceasta “modernizare a religiei” are ambitia sa arate ca se poate conversa cu Dumnezeu stand rasturnat, comod, pe pernele unei limuzine. Chinatown Primii chinezi s-au stabilit in Los Angeles in 1852. In 1871, nouasprezece chinezi au fost asasinati in timpul celui mai grav conflict rasial din vestul Americii, episod care a ramas in istoria orasului sub numele de „Masacrul chinezesc”. Cu toate acestea, comunitatea chinezeasca a continuat sa se dezvolte. In 1890, in cartierul chinezesc locuiau 3.000 de asiatici. In perioada interbelica cartierul era renumit pentru casele de jocuri de noroc si casele opiului. Arhitectura cartierului, o versiune hollywoodiana a Shanghai-ului, a fost realizata de Peter Soo Hoo. In prezent, Chinatown este cel mai mare cartier chinezesc din Statele Unite ale Americii. Alaturi de chinezi in Chinatown traiesc taiwanezi, cambodgieni, vietnamezi si indonezieni. Cartierul are aproximativ 200 de cladiri, trei temple budiste, un ziar propriu, scoli asiatice si o opera. Disney Hall In centrul Los Angelesului se afla Walt Disney Concert Hall, sediul Filarmonicii. Proiectul a fost lansat in 1987, atunci cand Lilian Disney, vaduva lui Walt Disney, a donat 50 de milioane de dolari. Planurile cladirii au fost realizate de arhitectul Frank Gehry. Inaugurarea cladirii a avut loc in 23 octombrie 2003. Costurile totale au ajuns la 274 de milioane de dolari, cea mai mare parte a sumei fiind reprezentata de donatii. Ioan BOTIS