Oraşul din adâncuri

Ruine, oase şi obiecte vechi * Descoperiri arheologice de excepţie în Centrul vechi al municipiului Baia Mare. Săpăturile din zona Pieţei Cetăţii au scos la iveală ruinele a trei biserici şi o capelă * Specialiştii au propus schimbarea soluţiei, iar primarul Cătălin Cherecheş a declarat că se va construi un parc arheologic, care va creşte prestigiul istoric al oraşului. 

Un proiect care îşi propunea modernizarea Pieţei Cetăţii din Centrul Vechi al municipiului şi redefinirea identităţii zonei, redefineşte identitatea întregului municipiu. Baia Mare ar putea să-şi şteargă praful de pe istoria şi prestigiul său cultural prin realizarea primului parc arheologic.

Povestea „oraşului îngropat” din Centrul Vechi al oraşului a început odată cu demararea unui amplu proiect care prevede modernizarea, reabilitarea şi reamenajarea zonei Pieţei Cetăţii şi a Turnului Ştefan, zonă care va deveni în perioada următoare principalul punct turistic al oraşului. Proiectul, intitulat sugestiv “Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice Piaţa Cetăţii – Turnul Ştefan”, se cifrează la peste 9 milioane de RON şi prevede readucerea în memoria oraşului a celui mai important edificiu ecleziastic – Biserica Sfântul Ştefan – legat de perioada de formare a localităţii Rivulus Dominarum, amenajarea zonei, construcţia a două fântâni arteziene, a unui punct de informare turistică etc.

Dan Pop, şeful secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie, explică: „Totul a început de la faptul că Primăria Baia Mare a câştigat un proiect pentru reabilitarea Pieţii Cetăţii. Adică vor să reabiliteze întreg părculeţul din jurul Bisericii Sf. Ştefan, parcul cunoscut de băimăreni ca Ţinţirim. Proiectul presupune, aşa cum a fost el câştigat, construirea în diferite locaţii a mai multor obiective. Pe lângă reabilitarea scărilor (de lângă Biserica Sf. Nicolae, şi dinspre Crişan şi 1 Mai spre piaţă) mai vin construite două fântâni şi un punct de informare şi un grup social. A fost gândit astfel ca să schimbe zona din jurul Turnului lui Ştefan şi să pună în valoare zidurile din subteran ale Bisericii Sf. Ştefan. Iar săpăturile pe care o să le facem acolo o să releve planimetria acestei biserici. Este prevăzut să se refacă la suprafaţă, cu dale de piatră, exact cum arăta biserica (ca plan, nu ca înălţime). În funcţie de acest proiect, noi am făcut un proiect de cercetare arheologică. Diferenţa dintre un proiect de cercetare arheologică sistematică şi cel preventiv (cum e acesta) e acela că la o săpătură arheologică sistematică eu pot să fac săpătura în funcţie de descoperirile din teren (pot să mă extind şi să mă mişc în orice direcţie), pe când aici, săpătura ne restrânge ca spaţiu de cercetare la suprafeţele care urmează să fie construite. Şi sunt trei locaţii vizate pentru construcţii (fântânile, punctul de informare, toaleta şi scările). Ei obţin un certificat de descărcare arheologică pentru suprafeţele exacte”.

Fiind vorba de „ţinţirim”, toată lumea se aştepta ca săpăturile arheologice să scoată la iveală morminte şi oseminte. Numai că: „De aia-i spune Ţinţirim, şi toată lumea ştie că acolo a fost cimitir. La asta ne aşteptam. De asemenea, mai există izvoarele istorice, iar săpăturile vin să infirme sau să confirme izvoarele pe care le avem de-a lungul vremii. Din documente ştiam atât: că în colţul sud-estic al Pieţei, pe locul actualei Biserici Sfânta Treime, ar fi existat din secolul XV până în sec XVIII Biserica Sf. Martin. Ştim doar că ar fi fost acolo şi că a fost ridicată de romano-catolici, după care a fost luată de reformaţi, apoi iezuiţii când se întorc în oraş o demolează şi construiesc Biserica Sf. Treime.

Mai ştiam că în apropiere de Ţinţirim a fost Capela Sf. Ecaterina, al cărei altar a fost găsit la intersecţia străzilor 1 Mai cu Simion Bărnuţiu. Dar asta este în afara ariei noastre de cercetare.

Când am început cercetările în 10 mai, au început să apară oase umane, din morminte răvăşite de lucrările edilitare care s-au desfăşurat prin zonă. Parcul actual este de la sfârşitul sec. XVIII, după ce Biserica Sf. Ştefan iese din folosinţă. Ea se aruncă în aer în 1847, demolată prin explozibil şi folosită piatra la construcţii. Deci, pentru că oasele umane au fost găsite atât de sus, era clar că ceva s-a întâmplat. Că la un moment dat, când funcţiona Biserica Sf. Ştefan, cea mai veche biserică din oraş, evident că nivelul mormintelor era la nivelul străzilor. În timp, şi străzile s-au înălţat puţin, dar şi parcul, din diferitele demolări. Există o înălţare artificială, poate ceva mai mult de un metru. Iar aici nu aveau ce să caute oase umane dacă n-ar fi fost acele lucrări. Până să începem săpăturile, nu ştiam locaţiile bisericilor, şi nu erau cunoscute de nimeni înainte. Noi credem că sunt urmele lor, că nu am găsit o tablă în care să scrie: vezi că asta e biserica cutare.

Noi avem nişte planuri din 1770 şi ştim cum trebuie să arate în pământ Biserica Sf. Ştefan. Noi săpăm în paralel cu Biserica Sf. Nicolae şi cu Biserica Sf. Treime. Lângă Biserica Sf. Nicolae am găsit urmele unei capele, unde se ţineau slujbe, construită la un moment dat de romano-catolici până şi-au construit Biserica.Iar în spate (spre str. 1 Mai n.red) am găsit Biserica Sf. Ecaterina, al cărei altar este undeva spre intersecţia străzilor. Iar într-o parte am găsit unul dintre pereţii de la Biserica Sf. Martin. Nu ştim cât se suprapune cu Biserica Sf. Treime, că nu suntem aproape de biserică cu săpăturile.

Asocierea numelor cu descoperirile noastre, cu tipurile de construcţie, sunt făcute în funcţie de ce izvoare istorice avem. Nu ar putea fi altceva.

Da, sunt trei biserici în Ţinţirim: Sf. Ştefan, Sf. Ecaterina şi Sf. Martin, plus capela”. 

După aceste descoperiri s-a conturat şi propunerea ca proiectul să se modifice şi să cuprindă amenajarea unui Parc Arheologic.

Dan Pop spune că: „Deci, a fost o propunere ca în funcţie de ce vom descoperi să se modifice proiectul într-un Parc Arheologic. Ideea îi aparţine colegului meu Raul Cardoş. Am găsit foarte multe obiecte, ceramică, pe care le-am adus la Muzeu, care vor fi restaurate şi expuse la un moment dat.

Ideea Parcului Arheologic, chiar dacă există, este dependentă de ce vom mai descoperi. Că din Biserica Sf. Ecaterina n-am ajuns la vreun colţ să ştim cum vine orientată şi trebuie văzut dacă o putem asocia cu ce ştim noi despre intersecţia străzilor Simion Bărnuţiu cu 1 Mai. Din Biserica Sf. Martin am prins un colţ şi contrafortul şi nu ştim orientarea, dacă avea altarul spre stradă sau spre biserica Sf. Treime.

Dar proiectul nu ne permite să extindem săpăturile spre stradă, pentru că acolo nu se va construi. Dar domnul primar, văzând ce am descoperit, a fost de acord să ne dea bani să extindem săpăturile. Pentru că trebuie să ştim ce punem în lumină dacă se va face Parcul Arheologic. Iar pentru asta trebuie un proiect. Dacă cercetările vor continua, vom şti exact ce vestigii merită să fie puse în lumină. Domnul primar a fost de acord cu noi din prima zi când a fost acolo”.

Acum, descoperirile vor fi reacoperite, iar dacă se va decide să fie puse în valoare, vor fi scoase din nou la lumină şi conservate-restaurate. Un proiect deloc uşor sau ieftin, dar unul care ar merita din plin.

„Parcul Arheologic ar da seriozitate istorică”

„Este vorba în fond de o descărcare de sarcină arheologică, care precede un proiect. Acolo este o zonă istorică şi surpriza arheologilor a fost mare, întrucât au descoperit încă trei fundaţii, pe lângă fundaţia Bisericii Sf. Ştefan, ale căror contururi se ştiu deja. Se aşteptau la unele vestigii, dar s-au descoperit ruinele Bisericii Sf. Elisabeta, ale Bisericii Sf. Martin din sec. XV şi o capelă. Toate sunt foarte importante şi ridică într-un fel prestigiul oraşului ca oraş vechi, ca obiecte muzeale, ceea ce poate fi foarte vizitat pe viitor.

Noi ne-am bucurat de aceste descoperiri, nu s-au terminat încă şi sperăm că primarul, care este foarte deschis la cultură, artă şi tot ce înseamnă istoria oraşului, va renunţa la proiectul iniţial cu fântânile arteziene.

Având în vedere atâtea descoperiri şi faptul că se vor scoate la lumină şi ruinele Bisericii Sf. Ştefan, poate fi un Parc Arheologic unic. Ideea mea este ca şi a arheologilor şi arhitecţilor, să se renunţe la proiectul cu artezienele şi să se transforme totul într-un Parc Arheologic, pentru că ar fi o mândrie pentru oraşul nostru să avem şi această bijuterie, pe lângă multe alte lucruri importante din Centrul Vechi. Asta ar face un Centru Vechi mai preţios, vizitabil. Având şi acest Parc Arheologic, ar fi un traseu frumos, mai ales că sunt aproape şi Muzeul de Artă, Turnul Măcelarilor, clădirile vechi etc. Pot fi puse în valoare şi mormintele vechi găsite în biserici, iar acestea sunt lucruri bune şi pentru turism, nu numai pentru ştiinţă.

Parcul Arheologic ar da seriozitate istorică şi nu ştiu dacă o fântână arteziană în acest context ar spune ceva.

Povestea cu fântâna arteziană de acolo a fost bună în sensul că dacă n-ar fi fost aceasta, nu s-ar fi făcut aceste descoperiri care să schimbe datele problemei. Se pare că primarul nostru are noroc la artă şi istorie. Sunt bucuros că s-au făcut aceste descoperiri. Oricum, eu nu aş vrea să fie reacoperite şi să renunţăm la ce s-a descoperit” - Ioan Marchiş, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural al judeţului Maramureş.

„Nu putem îngropa în beton chestiuni ce ţin de istorie”

„Noi vrem să modificăm proiectul cu artezienele şi o să transformăm acel parc într-un Parc Arheologic. O să curăţăm totul şi o să păstrăm, eventual vom pune o pardoseală din sticlă groasă pe care să se poată circula. S-au descoperit şi morminte în biserici, şi le putem pune şi pe acelea în valoare, mai ales că nu sunt oameni obişnuiţi din moment ce au fost îngropaţi acolo.

Banii pentru partea arheologică din proiectul european erau destul de puţini, de aceea am suplimentat bugetul. Că nu se aştepta nimeni să găsească acolo mare lucru.Fără nicio problemă vom reuşi să schimbăm proiectul de la arteziene la partea aceasta arheologică ce s-a descoperit. Eu sper ca în câteva zile să avem concluziile şi să înaintez la ADR Cluj propunerile şi după aceea să fac lobby la Ministerul Dezvoltării să aprobe. Oricum, e mai ieftin ce propunem în varianta Parcului Arheologic decât ţâşnitorile alea. Avem suficiente zone unde putem face fântâni arteziene şi alea le vom face în altă parte. Că nu putem îngropa în beton chestiuni ce ţin de istorie!

Ce este deja descoperit nu va mai fi acoperit cu pământ pentru conservare. Vreau să intre direct în proiect şi să le conservăm la vedere, creând nişte zone de vizitare. Doar unde consideră arheologii că nu e valoros vom face alei şi ce mai avem de făcut.

Va fi un spaţiu expoziţional cu obiectele descoperite, între Turn şi Biserica Sf. Nicolae. Acolo va fi un subsol şi parter cu centru de informare, zonă de expoziţie etc. Asta era oricum gândit din start. Plus, şi Turnul poate fi folosit pe anumite porţiuni ca şi spaţiu expoziţional. Încă n-am zis nimănui, dar am o idee ca în Turn să facem un mic atelier de bătut monede, pentru că asta ţine de tradiţia oraşului şi toată lumea va vrea un suvenir cu Turnul sau cu ce va fi acea monedă. Şi la Sibiu şi la Bucureşti s-au decopertat zone de genul acesta, dar nu s-au păstrat. Noi vrem să le punem în valoare. Mai ales că aici vorbim de trei biserici (două catolice, una reformată, capelă etc.). Şi toată povestea este extrem de interesantă pentru că la un moment dat s-au certat reformaţii cu catolicii, şi-au construit unii în faţa celorlalţi bisericile, plus multe alte lucruri pe care le ştiu cei de la Muzeu. Iar aceste poveşti atrag turiştii” - Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare.