Orasul ascuns – reciful coralier

Muzeul de Mineralogie Baia Mare, in colaborare cu Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova, gazduieste o expozitie de exceptie, cu titlul „Orasul ascuns – reciful coralier”. Expozitia este inclusa in ciclul de expozitii si conferinte „Terra Incognito”, ce are ca scop prezentarea naturii, culturii si civilizatiilor din diferite zone ale globului, mai putin cunoscute. Expozitia temporara, itineranta, „Orasul ascuns – reciful coralier” va fi deschisa la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare pana in luna decembrie 2005 si aduce in fata vizitatorilor un ecosistem acvatic unic – reciful coralier. In cadrul expozitiei sunt prezentati corali si alte nevertebrate (melci, scoici, stele si arici de mare), ilustrand biodiversitatea acestor peisaje exotice, unde cercetatorii marini descopera permanent noi taine ale regatului coralier. Reciful coralier, aceasta padure tropicala a adancurilor care adaposteste numeroase vietuitoare acvatice, se constituie intr-un adevarat cabinet medical pentru viitor. Tinand cont de faptul ca reciful de corali protejeaza coastele de uragane si eroziune, el nu trebuie doar cunoscut si admirat, ci si conservat. Tocmai de aceea, peste tot in lume, se desfasoara numeroase proiecte de conservare. Timp de trei luni, baimarenii si vizitatorii care trec prin Baia Mare au posibilitatea, prin intermediul acestei expozitii, sa se simta mai aproape de tarmurile exotice, sa-si imagineze ca patrund intr-un taram in care sunt intampinati de o varietate de forme si culori si viata recifului incepe sa-si dezvaluie secretele. Greu de banuit! „Arhitectii” recifurilor de corali sunt milioane de mici polipi coraligeni, rude cu meduzele. Polipii au un inel de temtacule minuscule in jurul gurii. Fiecare polip extrage carbonatul de calciu din apa marii, transformandu-se intr-un schelet de calcar; milioane de astfel de schelete formeaza reciful. Polipii isi impart adapostul de calcar cu niste plante minuscule, numite zooxantele, care folosesc lumina solara pentru a transforma apa si dioxidul de carbon in carbohidrati si oxigen. Aceste substante sunt apoi absorbite de polipi, oferind in schimb plantelor nitrati si alti produsi reziduali. Astfel, recifuri de corali pot creste numai acolo unde lumina soarelui poate patrunde: in ape limpezi, pana la adancimi de patruzeci de metri. Vizitatorii vor putea admira „Urechea de mare”, „Ghiocul tigru”, „Steaua solara”, „Mitra papala”, „Melcul pseudoscorpion”, Coralul coarne de cerb”, „Turbanul african”, „Broasca testoasa chinezeasca”, „Coralul conopida”, „Coralul bolovan”, „Steaua alba”, „Ariciul floare”, „Ghiocul ou”, „Coralul ciuperca”, „Melcul piramida”, „Ariciul creion”, „Steaua apoasa gigant”, „Melcul scorpion”, „Steaua cu brate lungi” si alte exemplare ale unei lumi cu greu banuite. O lume a adancurilor, fascinanta din punct de vedere al formelor si cromaticii. „Coarne de cerb” vs. steaua de mare „Sunt specii exotice din colectiile de corali, moluste si echiderme care traiesc in zonele tropicale si ecuadoriale. Este un lucru interesant ca nu sunt intalnite la noi. In lume exista aproximativ 150 de tari care au recifuri corelariere si aproximativ 40 de rezervatii care protejeaza aceste zone ale recifelor. In aceste zone sunt cautate remedii pentru tot felul de boli, inclusiv pentru SIDA. Ele au si o biodiversitate extraordinara. Acolo traiesc aproximativ 90% din vietuitoarele acvativce. Sunt si specii care sunt pe cale de disparitie. In aceasta situatie se afla coralul „Coarne de cerb”, care este in pericol din cauza unei stele de mare care efectiv mananca coralii sau ii decoloreaza.” – biolog C.Matei, Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova. Ioan BOTIS