Orasele care „adopta” imigranti

In timp ce majoritatea statelor europene occidentale incearca sa evite imigrantii, orasul spaniol Aguaviva ii cauta. Femeia care conduce cafeneaua Primariei este o romanca, italienii si argentinienii fac cabluri electrice intr-o fabrica mica. Scoala din localitate este plina de copii straini, reprezentand mai mult de o treime din totalul acestora. Acestia sunt vazuti drept cheia care poate inversa indicele demografic al populatiei, care, in ultimul deceniu, a inregistrat o scadere semnificativa, ca urmare a migratiei populatiei spaniole catre oras, in cautarea unei vieti mai bune. Proiectul „adoptiei imigrantilor” implementat de orasul spaniol Aguaviva este avut in vedere si de un sat mic din Las Parras de Castellote, situat la 6 mile departare de aceasta localitate, transformat intr-un oras aproape fantomatic, cu un singur bar, nici un copil si 78 de rezidenti, majoritatea cu varste peste 60 de ani. Aventura primarului Bricio Hotarat sa evite o astfel de soarta, in aprilie 2003, primarul Luis Bricio a scos niste bani din propriul buzunar si a zburat 6.300 de mile, la Buenos Aires pentru a recruta cetateni pentru orasul sau. Un post de radio din Buenos Aires a informat in cadrul buletinului de stiri despre sosirea primarului si 7.000 de argentinieni s-au aliniat pentru a asculta discursul lui Bricio. Un an mai tarziu, primarul a facut acelasi lucru si in Romania. Azi, in locul unui oras care se micsora, Bricio conduce un oras care a inregistrat o crestere economica, are 34 de case noi si 701 de rezidenti, fata de 580 in urma cu sase ani, gratie afluxului de cetateni straini. “Nu am gasit un oras plin de oameni in varsta, ci am gasit o familie. Exista un viitor cu posibilitati aici in Aguaviva. Le pot asigura copiilor mei un viitor. Daca vor sa studieze in strainatate le pot oferi acest lucru “, a declarat Lili David, o romanca de 38 de ani, care a venit in aceasta localitate in urma cu cinci ani, impreuna cu sotul si cei doi copii, iar in prezent conduce cafeneaua din Primaria localitatii. Cauzele exodului Primarul localitatii sustine ca este inca devreme pentru a declara victoria in Aguaviva, oras aflat la 175 de mile de Barcelona. Aici au loc 10 nasteri pe ani, iar din cauza imbatranirii populatiei, intre 20 si 30 de oameni mor anual, potrivit reverendului Salvador Dias, preotul local. Biserica lui a oficiat numai o casatorie in ultimii doi ani si numai doua autobuze opresc in fiecare zi in oras: unul la ora 7 dimineata si altul seara, la orele 20. Lipsa facilitatilor de petrecere a timpului liber, eliminarea meseriilor traditionale precum mineritul si agricultura, degradarea mediului, inchiderea scolilor, diminuarea investitiilor si lipsa sindicatelor si a firmelor mixte antreprenoriale, toate acestea au dus la exodul oamenilor spre orase. Disparitia satelor Unele comunitati, hotarate sa lupte, au curtat investitii, sperand ca locurile noi de munca ii vor atrage pe rezidenti sa ramana. Altele se folosesc de farmecul “lumii vechi” pentru a atrage turisti sau oameni instariti de la oras, care isi doresc copii multi si vor locuinte de weekend. Las Parras de Castellote, la 10 minute distanta de Aguaviva, pe un drum pietruit printre campuri pustii si tufisuri cu spini, este un prim exemplu. De la o populatie ce numara 1.200 de locuitori in anii ‘90, s-a ajuns in prezent la 78. Scolile s-au inchis de peste 30 de ani si nu exista copii. José Luis Borraz, un muncitor in constructii de 47 de ani, si-a dat seama, in timp ce sorbea dintr-o cafea cu coniac, ca fratele sau, de 44 de ani, este cel mai tanar rezident. Dar strazile orasului contrazic aceasta migrare. Orasul Parras a reusit sa renasca putin, capatand imaginea unui orasel de vara. Biserica San Nicolas de Bari, veche de 367 de ani, a fost de curand renovata, iar rezidentii sezonieri, majoritatea dintre ei locuind in apropierea oraselor Barcelona, Valencia ori Zaragoza, au modernizat si redecorat casele vechi. “Vara si de Pasti, precum si in sezonul de vanatoare, arata ca o statiune de vacanta”, a declarat Pilar Aznar (72 de ani). Dar specialistii au indoieli ca astfel de comunitati au o viata lunga. Fara un climat temperat, facilitati sportive si culturale, multe dintre sate pur si simplu nu se califica drept parcuri rurale. Strategia controversata Aducand straini in localitati este o strategie controversata. In fiecare an, mii de arabi si africani de culoare incearca sa patrunda ilegal in Spania in ambarcatiuni deschise. Guvernul incearca sa combata aceasta migratie, acceptandu-i pe cei care ajung legal, garantandu-le acces special la viza si documente de munca pentru cei care au origini spaniole. Bricio a fost ales in anul 1991 in functia de primar al orasului care a atins cifra istorica de 1.900 de locuitori, in anii ‘30; iar in momentul in care acesta a ocupat fotoliul de primar, populatia reprezenta doar o treime a acestei cifre. In primii ani ai activitatii sale a constatat ca declinul continua si apoi a venit cu o idee. A promis ca va aduce imigranti carora le va da locuri de munca in cadrul afacerilor din localitate, educatie pentru copiii lor si subventii si imprumuturi pentru mobila si alte necesitati. Nou-venitii au trebuit sa semneze un contract prin care se angajau ca in cinci ani vor restitui imprumuturile. Ei trebuiau sa provina din familii de spanioli si sa fie mai tineri de 40 de ani, cu cel putin doi copii mai mici de 12 ani. Argentina parea cel mai bun teren de recrutare. “La acele vremuri ne gandeam la tari care se confruntau cu probleme economice, astfel incat ar fi avut beneficii de pe urma venirii in orasul nostru, la fel si noi. Si ne-am gandit ca daca acestia erau vorbitori de limba spaniola din America Latina, radacinile lor culturale i-ar ajuta la o mai buna adaptare”, a declarat primarul Bricio, in varsta de 54 de ani, care este medic intr-o localitate din apropiere. Acum acest program a luat sfarsit pentru ca acum se stie ca aceasta localitate este un centru pentru imigranti, iar strainii sosesc aici pe cont propriu. “Pentru noi, cheia o reprezinta fluxul de oameni, pana in momentul in care cineva decide sa ramana”, a declarat Bricio, primarul orasului. Prima imigranta casatorita “Oamenii de aici i-au ajutat pe cei din afara mai mult decat s-ar fi ajutat unii pe altii, dar unii au venit si au vrut ca totul sa li se dea pe tava”, a declarat Auria de Anta (57 de ani), a carei fiica a devenit de curand prima persoana care s-a casatorit in Aguaviva in ultimii doi ani. Ea s-a casatorit cu un emigrant din Portugalia. Asistentii sociali s-au plans ca Aguaviva nu a facut suficient pentru a integra noile familii sau a combate cauzele depopularii, dar au apreciat eforturile facute de primarul Bricio. Acesta a declarat ca colaboreaza cu alte localitati care au adoptat o abordare similara. Romanii de la cablu La fel s-a intamplat si in cazul celor veniti recent din Buenos Aires. O familie de argentinieni, Walter Aguirre si Isabel Mazzeo, impreuna cu cele doua fiice ale lor de 10 si respectiv 14 ani, au venit in Aguaviva deoarece aveau aici membri ai familiei lor - primii argentinieni care au venit in cadrul programului lui Bricio. Tatal lui Isabel Mazzeo, Antonio Mazzeo, este un italian in varsta de 72 de ani care a emigrat in Argentina in 1935, unde in 1980 si-a inceput o afacere in domeniul fabricarii cablurilor electrice. In urma cu trei ani, el si-a strans fabrica si a adus-o in Aguaviva, pentru a fi alaturi de familia sa si pentru a beneficia de costurile scazute ale productiei din aceasta zona. Astazi, fabrica are opt angajati, cinci fiind membri ai familiei si doi sunt romani. Romanii au dat satisfactie Multi argentinieni au venit in Spania, dar dupa luminile stralucitoare din Buenos Aires, ei au gasit in Aguaviva un orasel mic, izolat, cu rezidenti provinciali. Localnicii i-au considerat prea mandri. O parte dintre argentinieni se pare ca erau interesati mai degraba sa se foloseasca de program pentru a obtine documente de munca, desi nu au intentionat nicio clipa sa ramana. Bricio estimeaza ca aproximativ 600 de nou-veniti au plecat. “Acestia au spus ca este un oras prea mic si plictisitor si ca nu intrevedeau nici un viitor in ceea ce priveste studiile universitare pentru copiii lor. Asa ca au plecat in alte locuri, vizand in special localitatile situate pe coasta, unde vremea este mai blanda, exista mai multe locuri de distractie si mai multe scoli “, a declarat preotul Dias. Cea mai mare greseala in Aguaviva a fost ideea de a crede ca limba i-ar ajuta pe argentinieni sa se adapteze mai bine, a declarat primarul orasului. De fapt, romanii, ultimii recrutati, care sunt muncitori si au pretentii materiale mai scazute, s-au integrat mult mai usor. Astazi, aproximativ 80 de romani si 30 de argentinieni traiesc in Aguaviva, alaturi de o mana de oameni din Ungaria, Portugalia si Italia. Copiii - cheia programului In ultimii sase ani, inscrierile la scoala din Aguaviva (Spania) s-au dublat, pana la 52 de elevi, dintre care 35 de procente sunt imigranti, potrivit directorului Pietro Julian Cucalon. In viziunea lui, copiii reprezinta cheia functionarii programului lui Bricio, deoarece ei au atras adultii sa fie impreuna, indiferent de trecutul lor sau de capacitatea de a invata limba. The Washington Post