Operatiunea ''Economatul''

Dupa o duzina de ani de indelungi cugetari asupra saraciei crunte din Romania, guvernantii au gasit in timpul ultimului mandat al social-democratilor o solutie ce s-a vrut a fi salvatoare: magazine tip Economat. Preturile urmau sa fie semnificativ mai scazute, cu 20-30%. De zis, s-a zis, de facut, mai putin. In Maramures, “comanda politica” a PSD a adus beneficii doar pe hartie. Preturile practicate de “magazinele saracilor” sunt cam egale cu cele din alte magazine. Initiativa Guvernului, pusa in aplicare prin HG 469/2002, a avut scopuri destul de prezentabile. Initial. Se ofereau inlesniri magazinelor tip Economat. Adica, orice agent comercial sau Consiliu Local ar fi putut crea magazine cu produse de baza la preturi reduse, iar avantaje avea fiecare parte implicata. Agentul comercial vindea ieftin, dar primea diferite facilitati de la autoritatile locale: scutiri de taxe si impozite, chirii etc. Ar fi rezultat oameni multumiti, edili populari, firme care scapau de plata unor dari la Stat. Asa ca primarii au fost anuntati sa inceapa “Operatiunea Economatelor”, ca sa multumeasca poporul. Desi in Maramures, in acea perioada, numarul primarilor PSD crestea simtitor, comanda ex-Partidului-Stat a fost in mare ignorata. Dintr-o “raportare” a Prefecturii Maramures reiese ca numarul economatelor din judet nu a evoluat simtitor. La finele anului 2002, mai marii judetului se puteau lauda doar cu 2 Economate. In schimb, un an mai tarziu, numarul “magazinelor saracilor” se dubleaza, iar cifra se mentine pana la sfarsitul lunii august a anului electoral 2004. Una din conditiile impuse de lege este ca produsele din Economate sa fie cu cel putin 10% mai ieftine comparativ cu pretul mediu stabilit la nivel local. O a doua conditie prevedea ca la Economat sa se vanda cel putin cinci produse din cele stabilite prin HG 1.216/2002 (paine, ulei, zahar, faina, malai, lapte, carne, branza, margarina, oua, orez si cartofi). Realitatea din teren e alta. La economat, birjar! Situatia Economatelor din perioada ante-campaniei pentru alegerile generale din 2004 arata ca municipiul Baia Mare are doar doua astfel de magazine (infiintate de CL), care comercializeaza 30 de produse. In acte, pachetul de produse comercializate este cu 45.000 de lei mai ieftin decat pretul pietei, si 1.400 de persoane, economisesc lunar 160.000 de lei (preturile sunt exprimate in lei vechi) datorita acestor economate. Asta arata statisticile. In realitate, Economatul aflat in subordinea Serviciului de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Baia Mare nu e chiar Economat. Adica, nu ofera preturi mici pentru toate categoriile de nevoiasi, ci doar pentru cei care primesc ajutor social. Economatul cu pricina a fost infiintat tocmai pentru ca nevoiasii sa aiba asigurat pachetul de baza de alimente. Astfel, 10% din cuantumul ajutorului este convertit obligatoriu in alimente. Preturile, desi fara adaos, nu sunt insa cu mult mai mici decat in alte magazine. Uleiul costa 34.500 de lei, zaharul 22.300, orezul 22.000 etc. In alte magazine, pretul uleiului este cu doar 2.000 de lei mai mic, al zaharului cu 200 de lei, iar al orezului este acelasi. Celalalt magazin Economat din Baia Mare este amplasat pe Bulevardul Traian. De fapt, Economatul cu pricina este mai mult un… aprozar. Adica, pe langa produsele de baza vandute in “regim de Economat”, vinde fructe si legume, la preturi normale. Si aici preturile sunt sensibil egale cu cele din magazinele obisnuite. In Viseu de Sus si Rozavlea, unde mai exista astfel de magazine, lucrurile stau cam la fel. Cifrele din “statistici” difera mult de cele reale. Conform situatiei oficiale, Economatul din Viseu de Sus practica preturi cu 15-20% mai mici decat media, iar cel din Rozavlea vinde cu 3.000 de lei mai ieftin. Vasile Ciolpan, primarul din Viseu, afirma insa ca economatul din urbea pe care o conduce vinde cu 10-15% mai ieftin, dar deserveste peste 2.000 de oameni (de patru ori mai mult decat benefiarii din statisticile oficiale). Desi Economatul din Viseu benefiaza de facilitati de cateva milioane de lei anual, isi sporeste profitul comercializand si alte produse in aceasi incinta cu Economatul, dar la preturi “medii”. Si Gheorghe Visovan, primarul din Rozavlea, confirma ca statisticile s-au intocmit cu cifre “maxime”. In cazul Economatului din Rozavlea, reducerea din acte era de 3.000 de lei, iar numarul beneficiarilor era 985. “E o diferenta de 1-2.000 de lei. In prima faza au beneficiat in jur de 600 si ceva. In primul an a functionat la parametrii normali, iar dupa acea n-au mai cerut scutiri de impozit, si nu le-am dat”, a spus Visovan. In plus, din acte reiese ca Economatul din comuna lui Visovan vinde trei produse de baza, adica sub limita impusa de lege. Oricum, se pare ca in acest domeniu legea e de cele mai multe ori facultativa. Tot legea obliga administratiile publice locale sa verifice preturile practicate de Economate si sa le raporteze lunar prefectului. In Maramures nici aceasta prevedere nu se prea respecta, pe motiv ca economatele nu sunt chiar Economate sau nu primesc facilitati fiscale. Acoperirea pierderilor Vasile Ciolpan, primar in Viseu de Sus, despre economatul din oras: “i-am scutit de niste bani, a primit un spatiu cu incredintare directa. Comercializeaza tot ce scrie in lege si altele. Alea de baza se vand mai ieftin, celelalte, la preturi normale. E mai ieftin cu vreo 10-15%. Adaosul e foarte mic, fara profit. Are vreo 2.000-2.200 de beneficiari. Jumate tara e de pensionari, nu stiti? Economatul functioneaza de vreun an si jumatate, doi ani. La noi merge bine. Daca el are sase marfuri acolo, isi acopera pierderile de la economat. Lumea poate sa ia marfuri de economat si altele.” Ce spune legea? Conform Hotararii de Guvern 1216 din 2002, magazinele tip “Economat” au ca obiect principal de activitate vanzarea cu amanuntul a produselor alimentare si nealimentare de baza, la un nivel al pretului cu cel putin 10% mai scazut fata de pretul mediu stabilit in fiecare unitate administrativ-teritoriala. In acelasi an, Guvernul a emis o hotarare pentru legalizarea functionarii lor. La articolul 4, Guvernul transmite consiliilor locale sa acorde firmelor care se ocupa de economate inlesniri la plata pentru impozite, taxe si alte venituri ale bugetelor locale. Cateva luni mai tarziu, Guvernul emite o noua hotarare, adaugand ca firmele respective trebuie sa beneficieze si de reduceri la cumpararea spatiilor comerciale. Prin aceasta a doua hotarare de guvern se largeste si categoria clientilor (“cel putin urmatoarele categorii de persoane: pensionarii, somerii si persoanele cu handicap”). Ioana LUCACEL