Operatiunea „Astuparea urmelor”

Pe 27 iunie, la primaria Borsa, in prezenta reprezentantilor MEC, ai celor de la Apele Romane, Garda de Mediu, primariilor Borsa, Viseu de Sus si a Prefecturii, s-a organizat o intrunire consultativa cu cetatenii Borsei, care vor suporta inca multe zeci de ani, urmarile mineritului ucigas, pe baza de cianuri. In frunte cu prefectul Miss Mistake Bondi Gyongyike, factorii decizionali maramureseni, impreuna cu cei de la Ministerul Economiei si Comertului (MEC), au organizat la Borsa o intrunire consultativa cu cetatenii orasului, afectati direct de inchiderea si ecologizarea minelor de aici. Trebuie spus ca Guvernul, cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale, a demarat proiectul „Plan de incetare a activitatii miniere la mina Borsa”, care se va derula in urmatorii ani, pana la completa stopare a mineritului, si in care se urmareste ecologizarea zonei afectate. Gavril Baican, coordonator tehnic al proiectului, din partea MEC, a prezentat ideea: se va inchide mina Gura Baii, vor fi ecologizate raul Cisla si cele cinci mari iazuri de decantare de pe raul Cisla. Se urmareste astfel reducerea riscurilor de accidente ecologice in bazinul raului Tisa, dar si inchiderea iazului Novat (care se deruleaza printr-un program paralel). „Din timp in timp, facem consultari cu comunitatea locala, sa vedem daca proiectul e in interesul comunitatii. Aici trebuie demolate constructii, inchise corect minele, dar si solutionata tratarea apelor. Culegem din Borsa propuneri, pe care le introducem apoi in proiect”, a declarat Baican. Directorul executiv al Remin, Gheorghe Marchis, a oferit datele tehnice ale primei etape a proiectului: „Se vor ecologiza (respectiv inchide) la Gura Baii Superior toate haldele de steril si cele 9 galerii de coasta de la cota 1410 in sus, iazurile D1 si D3 de pe Cisla, trei silozuri si uzina noua de preparare. Restul, in etapa a doua. Apele din subteran vor fi conduse la mina principala, la cota 1320. Iazurile vor fi impermeabilizate. Pe raul Cisla urmeaza sa refacem 12 praguri de fund si sa realizam ziduri de sprijin. Chiar acum am terminat proiect Cornu Nedeii, unde sunt 5 galerii care urmeaza de asemenea sa fie ecologizate.” Problema sociala Petru Timis, director adjunct al minei Borsa, a atacat si problema sociala a inchiderii definitive a minei (in mod normal, treaba asta trebuia pusa pe tapet de liderul sindical Tiberiu Mihali, de la Nordmin, si nu de reprezentantul patronatului...); „acum mai avem doar 290 de angajati. Trebuie retinut ca, daca trec toti pe liber, nu vom mai avea nici macar oameni pentru paza. E nevoie ca circa 100 de persoane sa ramana pentru a asigura paza si intretinerea pompelor. Si nu e normal ca haldele si iazurile sa ramana in administrarea Remin, ci ar trebui sa treaca in subordinea Conversmin.” La auzul acestei vesti, Marchis de la Remin s-a strambat, iar reprezentantul MEC a dat asigurari ca treaba e ca si rezolvata. Bondi Gzongyike: „Suntem mancati!” Calin Crisan, comisar sef al Garzii de Mediu Maramures, destul de obedient, ceea ce pare dubios, si-a inceput scurtul discurs in forta: „Domnilor ministri! (n.red., nu era nici un ministru de fata, iar cand cei de la Minister i-au amintit asta, Crisan a replicat: „Eu asa v-am cunoscut”). Stiam ca venim aici sa discutam despre Novat, nu despre mina! Stiu totusi despre ce este vorba, si, in mare, am acceptat propunerile. Acum il intreb pe primarul Borsei: de ce nu eliberati rumegusul alterat din spatele liceului, pentru a fi folosit la acoperirea iazurilor? Asa s-ar elibera acea zona din centrul orasului. Si n-am stabilit nici unde ducem molozul rezultat din demolarea uzinei de preparare, cu un volum evaluat la 10 mii de metri cubi.” In replica, directorul executiv al Remin: „Poate il ducem la groapa de gunoi de sus, de pe Cisla (groapa ilegala, care polueaza toata zona, si care trebuie urgent inchisa, n.red.). Prefectul Bondi nu s-a putut abtine sa nu dea cu batul in balta: „comunitatile locale n-au ce sa faca cu molozurile acestea(!). Si ar fi bine ca la lucrarile ce vor fi efectuate, sa nu fie cu 20 de subantreprenori, ca suntem mancati si trecuti prin asta.” Un grup de cetateni si consilieri locali din Borsa a atacat apoi problema necesitatii ecologizarii iazului D1: „Apa nu se mai poate folosi in zona Rotundu, a fost compromisa panza freatica prin infiltratiile de la iazul D2. Daca e vant, praful de aici de pe iazuri e dus pana la Viseu de Sus. Lucrarea trebuie inceputa cu iazurile D2 si D3, si nu cu D1, care este stabil si impadurit deja. Sa nu mai stam prin birouri si sa facem proiecte nerealiste, ci sa vedem nevoile stringente.” Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro