Operatiunea 8 Martie

Saptamana trecuta, administratia locala a fost cuprinsa de febra sarbatorilor. Functionarasii, cu mic cu mare, au batut carciumile in cautarea unui loc disponibil pentru a petrece. Institutiile au ramas goale. Este drept, au fost si institutii unde s-a lucrat, spre supararea angajatilor. Iata: Sarbatorita cu entuziasm in „epoca de aur“, dispretuita si chiar blamata de multi dupa, „ziua de 8 Martie” a continuat sa fie privita ca una de omagiere a femeii. Prima data s-a vorbit despre o zi nationala a femeii in 1909, la o intrunire a Partidului Socialist din SUA, cand mai bine de 100 de femei invitate la intrunire au hotarat sa sarbatoreasca o zi nationala a femeii. Aceasta, in contextul in care femeile luptau pentru dreptul de vot. Chiar daca acest context s-a schimbat, iar de ceva vreme femeile pot vota, sarbatoarea este de la an la an tot mai „importanta”. De fapt, esenta sarbatorii sunt chermezele organizate, fara nicio legatura cu evenimentul propriu-zis. Din aceasta cauza ne-am zis: hai, frate, sa sarbatorim „ziua femeii” vizitand „munca” din institutiile publice maramuresene. Sa traiasca pres. „Zgarciomanel” De departe, cei mai la inaltime au fost functionarii din institutiile superioare ale administratiei publice locale, care au tinut petrecerea in data de 7 si si-au luat liber in 8. Inca de dimineata, la etajul intai al Palatului Administrativ batea vantul. Toate „sarbatoritele” primisera de la Marinel „Zgarciomanel” Kovacs liber, lucru de care au profitat si barbatii (in special sefii), in birouri ramanand doar cativa pe post de “secretare”. Vazandu-i atat de impresionati de noua postura, dornici sa se remarce cu ceva, ne-am intrebat cu ce isi omoara timpul pana la ora 4, in afara unor telefoane de felicitare catre propriile neveste. Cat despre sefi... fiti pe pace, lipseau in stol, atat subprefectii (despre care am auzit ca ar fi fost mai de dimineata pe la serviciu, totusi...pe la pranz lipseau), cat si vicepresedintii si secretarul CJ. Daca biroul secretarului era inchis, din lipsa de personal (cele trei!!! secretare lipsind, evident), in cabinetul vicelui Emil Marinescu se chefuia putin, in lipsa titularului. Bineinteles, cheful din cabinet, a palit in fata celebrelor bairamuri de la “Tevi”. In aceeasi nota de vant primavaratic s-au inscris si directiile subordonate CJ-ului, aproape toata functionarimea disparand fara urma. Ce frumos e la CJ! Cat despre Marinel “Zgarciomanel” Kovacs... Pe la orele pranzului tocmai isi facuse aparitia la birou, dar dupa o jumatate de ora, plictisit de singuratate, a demarat “Mondeo”-ul din parcare si dus a fost. Munca in exces Daca unuii au lipsit cu desavarsire, am intalnit si directori care au fost ocupati nevoie mare. Astfel, de exces de zel a dat dovada Carmen Sima, directorul adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Pe la ora 12, am ajuns la SANEPID. Momentul intrarii in incinta a coincis cu trecerea directoarei dintr-un birou intr-altul. I-am solicitat secretarului sa o intrebe daca ne acorda 5 minute, dar acesta nici macar nu s-a deranjat sa puna mana pe telefon, explicandu-ne sec ca „doamna directoare lucreaza la o situatie pe calculator”. Nu este prima data cand Sima aplica astfel de tratamente presei dar, probabil ca fiind prea ocupata cu calculatorul, nu a apucat sa auda si de transparenta. Noi ne oferim sa-i explicam ce presupune si transparenta asta, dupa ce isi termina treaba pe calculator. In ce priveste excesul de zel, mai asteptam rezultate. Tot de exces de zel a dat dovada si Delia Tirlea, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca. Desi am ajuns la ITM putin dupa ora 12, aceasta ne-a transmis prin intermediul secretarelor ca nu ne poate primi inainte de ora 14. Incredibil, cat a putut fi de ocupata de 8 Martie! Fiindca nu am putut vedea cu cine sau cu ce isi petrecea timpul inspectorul sef, am putea crede ca activitatea din birou nu avea nimic de a face cu treburile Inspectoratului. Daca Dorel Patras, unul dintre adjuncti, se plimba prin institutie de parca ar cauta ceva de lucru si nu ar gasi, pe Marcel Canta, cel de-al doilea adjunct nu l-am vazut la serviciu, ci mai spre seara, dirijand muncitorii prin castelul ce si-l construieste in buricul targului. Deci, o saptamana festiva, cu petreceri care au inceput luni si s-au incheiat… sambata. Ooops! Primaria cu chindii La Primaria Baia Mare, chermezele au inceput inca din 7 martie. Tonul l-au dat cei de la Serviciul Public Administratia Patrimoniului Local si Utilitati, condusi de directorul Calin Coros. O mica petrecere, imediat dupa orele pranzului, care a inclus si cativa din sefii de la “Urbanism”. Practic, in 7 martie, dupa ora 12, la SAPLU munca a devenit prea ostenitoare si s-a renuntat la ea cu desavarsire. Iar in 8, ce sa mai vorbim? Dezmat. Toate angajatele Primariei au primit liber, inclusiv cele de la biroul de relatii cu publicul (CIC). La orele amiezii am trecut pe la Primarie. Ne-au intampinat doi gardieni, care ne-au intrebat (foarte pertinent, de altfel) unde mergem. Ne-au lamurit sa renuntam sa mai urcam inutil scarile: toata lumea era plecata. Inclusiv barbatii, care trecusera pe la serviciu mai de dimineata, dar fara a pierde prea multa vremea la birou. Lucica, fa-te ca lucrezi! Renumita pentru subiectivismul (expresie in limitele decentei) cu care isi trateaza subalternii, in 8 martie, Lucica Pop, directorul Casei de Pensii, si-a muiat inima si a dat dezlegare personalului feminin, care, in jurul orei 12, s-a “tirat” in palcuri. Se pleca dupa strategia „pe etaje”. De exemplu, noi am prins esantionul “Etaj II”, format din vreo zece femei, inarmate cu posete si flori. Dar nu ne-am descurajat si am crezut in continuare in sansa noastra de a o “prinde” la birou pe Lucica de la Pensii. Nu de alta, dar ar fi fost un moment fara precedent, pentru ca anterioarele incercari de a o gasi ramasesera fara rezultat. Si am avut bafta. Lucica, prezenta si intr-o dispozitie mai speciala. Merita sa redam momentul. “Ah, buna ziua! Despre ce vreti sa vorbim? Pai, cum?, tocmai azi de ziua mea? Acum sa stam de vorba?, cand... Stiti, ne putem vedea cand vreti, chiar si sambata, de ce nu? Hi, hi! Duminica seara, nu, ca plec la Bucuresti. Dar, vai de mine!, ati venit sa vedeti daca sunt la serviciu? Hm... Lucrez, lucrez, sigur, la punctul de pensie, la ce vreti, sigur. Dar astazi nu dau interviuri!” Ioan Isac: „Mai umblu pe la gagici!” Tot in data de 8 Martie am trecut si pe la Inspectoratul Judetean de Politie (IJP). Despre comisarul sef Ioan Isac, inspectorul sef al IJP, politistul de serviciu ne-a spus ca este plecat in Viseu. Iar adjunctul Florian Maxim ar fi in concediu. Numai ca, spre seara, pe la ora 20, ne-am intalnit cu Isac in fata unui… aprozar din centrul urbei. Comisarul-sef era binedispus, probabil din cauza oboselii acumulate prin Viseu. I-am spus ca l-am cautat dimineata. A replicat, zambind: „pai, normal ca nu eram acolo, doar nu o sa stau toata ziua sa va astept pe voi. Mai umblu si eu pe la gagici. Doar am dreptul, nu?!” Am fi preferat sa fie plecat sa prinda hoti, fiindca la rezultatele IJP Maramures… Auzim despre „aviari” (noua specie de gainari) prinsi. In rest, suntem campioni la glume. Ciprian DRAGOS ciprian@gazetademaramures.ro Mihaela MIHALEA mihaela@gazetademaramures.ro