Ocupant imoral de fotoliu

Argumente statistice demonstreaza fara tagada ca Alexandru Bondrea, inca director executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures, isi asuma merite profesionale inexistente. Schimbarile legislative din 2002 i-au dat posibilitatea lui Bondrea sa alimenteze ideea ca managementul sau ar fi determinat reducerea ratei somajului. Introducand in calcul strategia sociala de toleranta a PSD, rezulta ca aportul „managementului bondrist” este... zero. Alexandru Bondrea, inca directorul executiv al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures (AJOFM), isi asuma o falsa realizare: scaderea ratei somajului din judet. Adevarul e altul. O serie de modificari legislative i-au creat lui Bondrea o conjunctura favorabila, acesta dovedindu-se mai degraba un ocupant de fotoliu, decat un bun manager. Bondrea, calificat ca inginer minier, a venit in AJOFM Maramures sustinut politic de „aripa Vaum” a galinaceei politice numita PSD. La acel moment, Bondrea avea o „bogata” experienta in sistemul protectiei sociale: incasase in trei randuri ajutor de somaj. Cu toate acestea, anul „marilor” sale realizari este tocmai 2001, primul an de directorat (o lansare considerata exploziva, avand in vedere ca orice director are nevoie de o etapa de acomodare). Incercand sa intelegem care a fost secretul acestei realizari, am ajuns la concluzia ca singurul merit care l-a mentinut in functie pe Bondrea a fost acela de a fi pesedist („merit” la care a renuntat la inceputul acestui an, trecand la Partidul Conservator, pentru a-si pastra fotoliul de director), scaderea somajului in Maramures fiind posibila doar datorita unor schimbari legislative. Legislatia somerilor Ca in toata tara, si in Maramures scaderea ratei somajului a fost determinanta incepand cu anul 2002. Pana atunci (in perioada 1991-2002) regimul protectiei sociale a somerilor era reglementat de Legea nr. 1 din 1991. In 2002, schimbarea legislativa a fost adoptata sub forma Legii nr. 76. Pentru a intelege ratiunea acestei modificari, prezentam cele doua legi in paralel. In 1991, Legea nr. 1 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor sociala stabilea pentru prima data care sunt stimulentele financiare acordate de Stat persoanelor care se afla in cautarea unui loc de munca. In conformitate cu prevederile legii s-au stabilit trei categorii de indemnizatii: ajutorul de somaj, ajutorul de integrare sociala si alocatia de sprijin. Astfel, s-a stabilit ca ajutorul de somaj sa se acorde timp de noua luni celor care isi pierd locul de munca, indiferent de vechimea in campul muncii (cu conditia ca in ultimele 12 luni sa fi lucrat sase); ajutorul de integrare profesionala urma sa se acorde cel mult noua luni absolventilor care in decurs de 60 de zile de la absolvire nu s-au putut angaja; si alocatia de sprijin acordata timp de maxim 18 luni absolventilor care nu reuseau sa se angajeze in timpul in care beneficiau de ajutor de somaj sau de ajutor de integrare profesionala. Legea salvatoare Aceste prevederi au fost valabile pana in primavara lui 2002, cand o noua forma legislativa reduce drastic atractivitatea indemnizatiilor financiare oferite de Stat. Acest joc de glezna legislativ avea sa determine reducerea pe hartie a ratei somajului, situatie de care a beneficiat din plin si Alexandru Bondrea. In martie 2002, Legea 76 privind sistemul asigurarilor de somaj si stimularea ocuparii fortei de munca aduce noi prevederi in sistemul asigurarilor de somaj. Conform acestora, indemnizatia de somaj se acorda timp de un an celor care isi pierd locul de munca, cu conditia ca in ultimele 24 de luni sa fi lucrat 12 luni (de observat ca numarul de luni s-a dublat fata de prevederile anterioare, n.red.) si cu restrictia ca incetarea contractului de munca sa nu se faca prin acordul ambelor parti (restrictie inexistenta in prevederile legii anterioare). De asemenea, pentru noii absolventi indemnizatia de somaj se acorda timp de sase luni, dar in alte conditii. Astfel, daca in decurs de 60 de zile de la finalizarea cursurilor absolventul nu se inregistreaza la AJOFM sau la un alt furnizor autorizat, nu mai beneficiaza de indemnizatia de somaj. Conform legii, din 2002 nu se mai acorda alocatie de sprijin, o restrictie care va avea o influenta majora in evolutia ratei somajului, reducand perioada maxima de somaj platit de la 27 de luni la cel mult 12 luni (o reducere de 2,25 ori a duratei maxime de acordare a indemnizatiei). Statistic vorbind Anul 2001, a fost marcat de schimbarea politica, toleranta social-democratilor facand din 2001 un an fara disponibilizari masive, iar politica PSD a influentat semnificativ si rata somajului din Maramures, care scade de la 9,2% (in 2000), la 6,9% (in 2001). Aceasta a fost inca o conjunctura favorabila mandatului lui Bondrea. A urmat finalizarea etapelor de ajutoare de somaj incheiate intre 1998-1999. La inceputul anului 2001, cu putin inainte de instalarea lui Bondrea in functie, cei disponibilizati in noiembrie si decembrie 1998 au iesit din starea de somer platit. Marile disponibilizari din mineritul maramuresean din 1999 (cand aproximativ 850 de persoane si-au pierdut locurile de munca), au avut un efect ingrijorator asupra ratei somajului, doar pana in noiembrie 2001, cand s-a incheiat perioada de somaj. Cum in perioada 2001-2004 nu au mai avut loc disponibilizari in minerit, Bondrea s-a confruntat cu aceasta problema doar in primele luni de mandat. Desfiintarea alocatiei de sprijin (prin Legea 76/2002) este o alta modificare majora care a dus la scaderea ratei somajului. Pentru exemplificare, in 2000 erau inregistrati peste 21.300 de someri maramureseni, dintre care aproape 7.000 beneficiau de alocatie de sprijin. Un calcul simplu demonstreaza ca daca si in anul 2004 continua acordarea acestei alocatii, la cei 3.692 de someri cu indemnizatie de somaj s-ar mai fi adaugat somerii cu alocatie de sprijin, iar Maramuresul ar fi contabilizat peste 10.000 de someri platiti de Stat. Daca la aceasta cifra ii adaugam si pe cei aproape 6.000 de someri care nu mai beneficiau de indemnizatii, AJOFM ar fi trebuit sa inregistreze peste 16.000 someri, ceea ce ar fi fost sinonim cu o rata a somajului de aproximativ 7,9 % (procent determinat si din cauza reducerii populatiei judetului, n.red.), cu mult peste acel 6,9 %, inregistrat de Bondrea la preluarea mandatului. Pe scurt, in Maramures reducerea somajului nu a fost datorata managementului lui Bondrea, ci schimbarilor legislative, aportul directorului fiind zero. Din aceasta cauza, ii asteptam demisia. Vom reveni. Mihaela MIHALEA