Octavian Patrascu, comisarul general adjunct pentru protectia mediului

Un comisar indruma Carte de vizita Octavian Patrascu s-a nascut in 8 decembrie 1961. In 1986 a absolvit Facultatea de Geologie si Geografie din cadrul Universitatii Bucuresti si, in 2006, masteratul „Guvernare moderna si integrare europeana”in cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative, Facultatea de Administratie Publica Bucuresti. A lucrat ca inginer geolog, api ca inspector de specialitate in cadru Agentiei de Protectie a Mediului si ulterior in cadrul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, unde a fost si inspector de stat sef. Din 2002 lucreaza in cadrul Garzii Nationale de Mediu. A fost Director la Directia pentru Controlul Poluarii Factorilor de Mediu, iar in prezent lucreaza in Directia de Control a Protectiei Mediului. Din 15 iulie 2004 ocupa functia de comisar general adjunct. Anul trecut a realizat un raport despre problemele lucrarilor de inchideri de mine din mai multe judete, printre care si Maramuresul, si, in urma cu cateva luni a anuntat depunerea unei plangeri penale impotriva Romplumb. Octavian Patrascu, comisarul general adjunct pentru protectia mediului din cadrul Garzii Nationale de Mediu, vorbeste intr-un interviu acordat GAZETEI de Maramures despre amenzi, incalzire globala si, mai ales, despre mediu. Reporter: Cum se vede Maramuresul de la Bucuresti din punctul de vedere al protectiei mediului? Octavian Patrascu: Prin specificul specializarii mele, inginer geolog, ma simt legat sufleteste de aceasta zona din tara. In Maramures predomina activitatile miniere de exploatare a diverselor resurse minerale si de preparare si prelucrare a minereurilor rezultate, fapt ce a dus si la aparitia problemelor pe linie de protectie a mediului, respectiv afectarea solului, apelor si aerului din zonele miniere. Aceste probleme de mediu necesita o perioada mai mare pentru remediere. Cred ca problemele din Maramures pot fi rezolvate printr-un dialog constructiv intre toti factorii implicati. Un fapt imbucurator, si aici trebuie sa-i felicit pe colegii mei din cadrul Comisariatului Judetean Maramures pentru rolul important pe care si l-au asumat, este diminuarea exploatarilor ilegale ale masei lemnoase, respectiv prelucrarea primara a lemnului cu instalatii mobile. Un aspect neplacut intalnit in activitatea noastra la nivelul intregii tari este neimplicarea si dezinteresul manifestat de populatie pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor menajere. Rep.: Cum comentati recentele acuzatii aduse de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii ( CNIPMM), potrivit carora Garda Nationala de Mediu are „plan de amenzi” deoarece 25% din valoarea amenzilor ajung in fondul institutiei pentru premii? O.P.: Acuzele aduse sunt nefondate si denota o rea credinta. Fondul de stimulente pentru comisarii de mediu este constituit dintr-un procent de 25% din valoarea amenzilor incasate de trezoreriile din tara, restul de 75% facandu-se venit la bugetul de stat. La nivelul activitatii desfasurate de GNM nu exista plan de amenzi. Amenzile sunt aplicate de comisarii de mediu atunci cand sunt constatate neconformitati sau incalcari ale prevederilor legislatiei de mediu. Faptul ca activitatea noastra are un caracter predominant de prevenire si indrumare si numai in cazuri extreme se aplica actiunile coercitive este demonstrat de activitatea desfasurata pana in prezent. Astfel, in anul 2006 la un numar de peste 49.000 actiuni de control au fost aplicate aproximativ 7.000 de amenzi contraventionale. Nu cred ca se poate afirma ca aceste cifre reprezinta plan de amenzi. Rep.: Cateva cazuri din Maramures care ar putea activa procedura de infringement? O.P.: Probleme legate de inchiderea depozitelor neconforme atat de deseuri menajere, cat si industriale, amenajarea depozitelor ecologice, colectarea selectiva a deseurilor, recuperarea, reutilizarea si valorificarea deseurilor de ambalaje, a deseurilor de echipamente electrice si electrocasnice etc. Putem face cateva scenarii ipotetice: in cazul SC Romplumb SA daca nu solicita autorizatie integrata de mediu, daca solicitarea actuala va fi respinsa; in cazul SC Cuprom SA daca nu duce la indeplinire la termen sau nu obtine derogare la programul de conformare existent; in cazul depozitului de deseuri a municipiului care nu are elaborate bilanturile de mediu etc. Despre inchiderile de mine Rep.: Ce masuri s-au luat in urma raportului legat de lucrarile de inchideri de mine realizat de dumneavoastra? O.P.: Raportul realizat de noi in 2006 este unul preliminar care a vrut sa atraga atentia asupra modului in care se comporta in timp lucrarile de inchidere efectuate in anii anteriori si sa ajute la imbunatatirea procesului de inchideri de mine, tinand cont de provocarile aparute odata cu inchiderile activitatilor miniere din anul 2007. Aspectele semnalate de noi au fost luate in considerare de reprezentantii ministerului de resort si credem ca in viitor acest lucru se va reflecta si in calitatea lucrarilor de inchidere a minelor. Rep.: In prezent, mai sunt carente in metodologia de inchideri de perimetre miniere? O.P.: Procesul si metodologia de inchidere de perimetre miniere este un proces care cunoaste o imbunatatire continua de la an la an si depinde de conditiile specifice din zonele unde s-au desfasurat activitati miniere atat pe plan intern, cat si international. Experientele mondiale precizeaza ca este nevoie de o perioada de timp pentru a lasa sa se stabilizeze sub toate aspectele un perimetru minier si abia dupa aceea se aplica metoda optima de refacere a sitului degradat. Prin urmare, alocand sume de bani imediat dupa ce activitatea miniera a incetat, peste timp poate vom constata ca s-a gresit. Despre incalzirea globala Rep.: Se face suficient pentru incetinirea procesului de incalzire globala? O.P.: Au avut loc mai multe conferinte internationale cu participarea a numerosi oameni de stiinta cu reputatie internationala care au pus in discutie schimbarile climatice si procesul de incalzire globala. Si la nivelul UE s-a hotarat infiintarea unei Comisii de specialitate pentru analizarea si coroborarea informatiilor si rapoartelor elaborate pana in prezent, care trebuie sa prezinte, in anul 2008, un raport asupra problemelor legate de schimbarile climatice si procesul de incalzire globala. Problemele care se pun in prezent sunt legate de masurile care trebuiesc luate pentru diminuarea emisiilor in atmosfera de gaze cu efect de sera. Sunt tari precum Norvegia, care si-a propus ca intr-o perioada de timp sa ajunga primul stat cu emisii „zero” in ceea ce priveste gazele cu efect de sera. Acest lucru inseamna eforturi mari pentru utilizarea energiilor neconventionale, pentru noi concepte de transport, mergand pana la adoptarea de catre cetateni a unui nou mod de viata si de hrana bazat in special pe resursele locale. Delegatii Grupului Interguvernamental de experti asupra Schimbarilor Climatice (IPCC) au anuntat in 4 mai 2007, la sfarsitul unei conferinte desfasurate la Bangkok, in Thailanda, ca este posibila limitarea emisiilor poluante, la un cost rezonabil. Dupa 1990 si Romania si-a redus emisiile de gaze cu efect de sera datorita in special reducerii activitatilor industriale mari poluatoare. Si sunt convins ca masurile adoptate de autoritatile de mediu vor face ca la sfarsitul perioadei de tranzitie, respectiv anul 2015, Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate in ceea ce priveste limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro