Cum să urci „rahatu-n Deal” cu aproape un milion de Euro

În urmă cu câţiva ani, satul Ocoliş şi-a proclamat neoficial independenţa fiscală faţă de autorităţi. Oamenii au vândut o păşune cu circa 58 de miliarde de lei vechi. Un puhoi de bani din care sperau să-şi spună la punct satul. Din aceste fonduri trebuia realizată reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, extinderi la reţeaua electrică, reparaţii de drumuri. Numai că, de atunci au trecut ani buni, iar canalizarea este tot nefuncţională şi drumurile pline de gropi. Prin sat circulă liste de semnături cu oamenii care vor afle cum au fost cheltuiţi banii lor. 

De vreo trei ani, oamenii din satul Ocoliş se închină mai des când trec pe lângă reţeaua de canalizare decât când trec pe lângă răstigniri. Motivul? N-au mai auzit nicăieri de un proiect de canalizare de aproape un milion de Euro, care să urce „rahatu-n Deal”. De faptul că lucrarea are garanţie 99 de ani, nu se mai miră nimeni, “poate avea şi 100, că dacă nu merge, rezistă”.
Povestea e la fel de urât mirositoare ca şi gurile sparte de canal din Ocoliş şi a început în urmă cu câţiva ani. Ca să aibă acces la condiţii civilizate: apă, canal, drumuri, localnicii din sat au decis să-şi vândă păşunea. Au încasat o sumă frumuşică, peste 58 de miliarde de lei vechi. Iniţial, se dorea ca banii să fie administraţi de o asociaţie, dar planul a “căzut” şi fondurile au ajuns în bugetul primăriei. Oamenii vroiau ca primarul Gicu Lupan să le facă din banii lor nişte proiecte pe care de fapt primăria are datoria de onoare de a le implementa. Numai că, planul de acasă, nu s-a prea potrivit cu povestea demnă de un talcioc care a urmat. Suspiciunile au apărut încă de la început. Pentru că, deşi banii existau, lucrările  erau întârziate.
Dan Marchiş, un localnic din Ocoliş, povesteşte că: „Una dintre neclarităţile oamenilor este că după ce   s-a vândut terenul, banii s-au ţinut într-un cont. Nu se ştie dacă s-a luat dobândă sau dacă s-au ţinut banii în Trezorerie. Oamenii spun că s-au pierdut dobânzi uriaşe până s-a dat drumul proiectelor finanţate din banii satului.  Dacă s-ar fi băgat banii în bancă, se lua dobândă. Decizia vânzării păşunii au luat-o localnicii să aibă în primul rând drumuri şi să-şi bage apă. Dar dacă s-a vândut cu mai mult, s-a decis ca din acei bani să se facă şi canalizarea. S-a câştigat lucrarea de către o firmă despre care se spune că acum are mari probleme, dar a cântărit garanţia de 99 de ani la lucrare. Mai mult, lucrările nu sunt terminate. În contract aşa s-a stipulat că se readuce drumul la stadiul iniţial, iar în realitate drumul e stricat. Primăria a băgat bani proprii din bugetul local să repare drumul”.„Buba” a început odată cu proiectul de canalizare. Oamenii spun că proiectanţii ar fi făcut „copy-paste” după proiectul de gaz şi n-au ţinut cont de relieful satului, care e împărţit de o vale: „Era foarte simplu să aduci toate scurgerile în vale şi pe lângă vale să faci conectarea ori la Săcălăşeni, ori la Chechiş, unde este gata staţia de epurare. Dar s-a ales varianta cu pompe, pentru care s-au băgat nu ştiu câte miliarde. Aceste pompe încă nu funcţionează. Plus că pe viitor va fi un consum de curent foarte mare, plus riscul să nu funcţioneze dacă sunt avarii la reţeaua de curent. Toate astea pentru a colecta ce-i din canalizare şi să urce totul în deal. Nu funcţionează nici azi canalizarea la Ocoliş. Pentru că s-a făcut un proiect la Satu Nou de Jos şi intenţia este să se racordeze şi acest sat şi Ocolişul la pod la Cătălina, la staţia de epurare de acolo. Dar deja este scandal şi pentru asta că se cere chirie şi nu ştiu ce. Cel mai aproape era o racordare a Ocolişului la staţia de la Chechiş. S-a spus că proiectul de canalizare de la Ocoliş va fi gata când se termină totul la Satu Nou. Dar asta nu se ştie când”.
Pe lângă faptul că, de obicei, primarii fac reţele de apă şi canalizare prin programe guvernamentale sau europene şi folosesc bugetul local doar pentru cofinanţare, oamenii îl învinuiesc pe primar că nu numai că n-a fost în stare să atragă fonduri, dar nici nu le-a gestionat bine banii: „A mai spus primarul că din aceşti bani de păşune vrea să facă drumurile satului, dar n-a făcut nimic”.
Povestea pompelor e un fel de banc local în Ocoliş. E drept, unul negru. Oamenii spun că acest sistem păgubos  s-a folosit şi în cazul reţelei de apă: „O altă anomalie este că în privinţa reţelei de apă s-a instalat o pompă. Dar apa vine prin cădere. Topograful a spus că nu trebuia pompă pentru că s-a măsurat unde-i bazinul de apă de la Groşi, iar nivelul este deasupra turnului bisericii din Ocoliş. Deci apa merge prin cădere, nu trebuia cheltuială cu pompa. Se spune că acum se intenţionează să se vândă acea pompă. Pentru amplasarea pompei i-a făcut la un om gard pentru că a instalat pompa pe terenul lui, se spune că i-ar fi dat şi bani pe teren, iar acum pompa se dovedeşte a fi inutilă. Apa funcţionează perfect prin cădere.
S-a spus că la fiecare om se face racordul în ogradă. Dar s-a făcut doar de cât le-a ajuns banii. Iar oamenii sunt revoltaţi că la unii s-au făcut racorduri, iar la alţii nu. Acum, care vrea apă îşi plăteşte racordarea. În privinţa proiectului de canalizare, în vârful dealului s-a săpat la 5 metri adâncime. Ei s-au luat după cotele de la gaz. Au avut de pe vremea lui Ceauşescu un proiect topografic pentru gaz. Dar s-a dovedit că proiectul de gaz a fost făcut aproximativ şi greşit. Că au ajuns să sape 5 metri în vârful dealului. Iar la o casă din deal s-a săpat să se taie dealul pentru a ajunge la canalizare în condiţiile în care se putea găsi o altă variantă mai simplă. În loc să coboare pe cărarea normală canalizarea, au tăiat dealul. La o altă casă s-au crăpat pereţii în două din cauza săpăturilor atât de mari. Totul pare făcut după ochi şi lipsit de profesionalism”, spune Dan Marchiş.
Mai mult, sunt zvonuri că muncitorii de la firma care a lucrat în Ocoliş au fost văzuţi lucrând şi la casa primarului, sau la un local pe care l-ar deţine acesta. Însă cireaşa de pe tortul mizeriilor l-a constituit faptul că a fost nevoie de refacerea căminelor de mai multe ori: „Nici acum nu sunt turnate de calitate, sunt tot stricate. Nu-i normal să pui canalul de trei ori. Dacă nu reparau cimentul de proastă calitate, săpau iar şi turnau pentru că tot uitau câte ceva. Nu-i normală această „borduriadă” pe banii satului din păşunea vândută. E bătaie de joc!”.Supăraţi, oameni s-au apucat să ceară explicaţii primarului. Numai că, nu le-au primit.
Se spune că ar circula prin sat o listă de semnături a celor care vor să afle ce s-a făcut cu banii lor. Mai ales că, mai mult ca niciodată, oamenii sunt convinşi că aceştia s-au cheltuit ineficient: „Oamenii din sat spun că nu va funcţiona niciodată canalizarea. Pentru că au văzut că muncitorii au aruncat bolovani pe conducte şi sunt sparte deja. Spun că în zona Bisericii s-a săpat de trei ori pentru că au fost depistate problemele când s-a făcut probă. Toate mişcările acestea au costat. Pentru că banii s-au pierdut din săpăturile acelea imense. Mai mult, utilajele erau închiriate cu ora”.
Un alt localnic, Ianoş Băban spune că lucrarea de miliarde scoate mizeria în drum: „În faţa porţii mele era băgat un dop la canalizare şi din cauza aia se înfunda şi ieşea mizeria în drum. Toată toamna am bătut din gură că iese mizeria în drum. Le-am zis de o grămadă de ori. I-am spus domnului primar că dacă am merge să spunem, urgent ar fi alte treburi. Eu am fost escavatorist şi am făcut canalizări o grămadă. Muncitorii au lucrat cum au lucrat. Au vrut să pună un cămin chiar în poarta vecinului. Eu nu m-am racordat la canalizare că n-a mers. Plus că mă racordez în partea de jos, nu la drumul principal, cum au zis ei. Pentru că e diferenţă de nivel iar casa mea e mai jos. Ştiu eu ce-i canalizarea, nu pot risca să fac cum au zis ei. Canalizarea trebuia să funcţioneze de aproape doi ani. Pompele nu sunt montate. Le-au montat la un moment dat şi   le-au luat jos. Cimentul de la cămine nu-i de calitate, se vede peste tot că cimentul e tot sfărâmat. În vârful dealului, la Biserică, au săpat 5 metri pentru canalizare. Unde este casa parohială s-a săpat la 7 metri adâncime. Nu s-a consultat nimeni cu oamenii, că spun „prostimea ce ştie?”.
Drumurile trebuiau refăcute după săpături. Pământul din canal nu s-a cărat de aici şi au pus totul pe drum. Aşa că au avut de băgat foarte multă piatră de carieră”. Săteanul spune că aceeaşi risipă s-a făcut şi în cazul reţelei de alimentare cu apă: „Pentru apă au pus în vârf o staţie de pompare, dar când au cuplat apa, s-a dovedit că nu era nevoie de pompă, pentru că la ultima casă era presiune de 7 atmosfere. Se spune că staţia aceea a costat peste un miliard de lei vechi. Acum pompa au predat-o celor de la Vital. Poi cum, banii satului intră la Vital degeaba? Exact cum au făcut cooperaţiile cu magazinele săteşti, făcute de oameni. Iar când au vândut, au vândut tot tovarăşii primăriei”.
Chiar în momentul vizitei noastre în Ocoliş, l-am întâlnit pe primarul Gicu Lupan. Întrebat cum s-au cheltuit banii din vânzarea păşunii, Lupan a răspuns cu atitudine de vătaf: „I-am băut şi i-am mâncat. Cine eşti dumneata? Te-a chemat cineva? Haideţi la primărie să discutăm.”. Apoi, primarul şi-a schimbat tonul şi atitudinea. Şi-a cerut scuze pentru discuţia neoficială, spunând că nu ştia cine eram şi ne-a pus documentele la dispoziţie în cadrul primăriei.  Ba chiar, la un moment dat, a chemat şi „întăriri”, doi specialişti, Vasile Botoş, consilier în cadrul Primăriei şi pe Anicuţa Feher, inspector urbanism, motivând că se simte ca la interogatoriu. Evident, versiunea lui e alta: „De ce s-a făcut proiectul din banii comunei? Pe FADR, pe măsura 322 numai un proiect se poate implementa o dată. Am avut unul pe Satu Nou de Jos. Valoare proiectului a fost de 2,5 milioane de euro. Făcându-se studiile de fezabilitate la apă, canalizare şi drum de legătură, în devizul estimativ apărea 2,450 milioane euro. La licitaţie s-a venit însă cu preţuri mai mici. S-au vândut 17 ha din păşunea comunală, iar din bani s-a gândit aducţiunea de apă, distribuţia apei, canalizare. Dar canalizarea pe Ocoliş a fost condiţionată de proiectul de la Satu Nou de Jos, ca să facem cuplarea la canalizare la pod la Cătălina. Nu puteam da drumul la canalizare pe Ocoliş până ce terminam Satu Nou de Jos. Proiectul l-a făcut Escalia. Cei care au reclamat sunt de meserie să spună că proiectul a fost copiat după cel de gaz? Sau nu trebuie să fii de meserie să-l terfeleşti pe primar. Deci. Acolo au fost făcute ridicări topo, studii geo, studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, verificarea proiectului tehnic pe care nu o face Gicu Lupan, ci specialiştii, Inspecţia în Construcţii şi dirigintele de şantier. Toţi sunt implicaţi. Dacă cineva a greşit, noi avem într-un cont garanţia de bună execuţie conform legii, şi ofertantul a venit cu garanţie de 99 de ani. Banii sunt în cont şi numai cu aprobarea noastră se pot scoate. Orice se întâmplă, luăm banii de acolo şi facem corecturile. Tot ce s-a făcut, s-a făcut conform procedurii legale. A fost licitaţie, iar din comisie primarul nu face parte niciodată. La licitaţie au fost vreo 7 firme care au depus oferta. Dacă aşa a fost în proiect să facă săpătură de 5 metri în vârf de deal? Dirigintele de şantier poate spune asta. Sunteţi de acord că firma care a câştigat licitaţia are specialişti şi că ei răspund? Trebuie să măsoare primarul adâncimea? Nu a crăpat nicio casă din cauza săpăturilor”.
Cât despre „borduriadă”, Lupan răspunde sec: „Pentru eroarea constructorului, costurile le suportă el. În maxim două săptămâni le cerem să le repare”. Primarul recunoaşte că drumul trebuie refăcut, iar povestea pompelor e argumentată că: „pe terenurile oamenilor nu puteam face pentru că nu avem voie să   cheltuim banii din bugetul local pe proprietăţi private”, deşi mulţi săteni ar fi cedat gratuit proprietatea. Primarul spune că „atunci când s-au terminat lucrările s-au montat pompele şi s-au verificat lucrările împreună cu comisia. Între timp a trebuit să facem curentul. Tot din banii de pe păşune s-a făcut şi o extindere de reţea şi încă un transformator pentru că altfel nu puteau duce pompele. După ce s-au montat pompele, s-au verificat cu un generator, dar la insistenţele consilierilor locali, ca să nu se fure, s-au demontat şi     s-au pus sub cheie în Căminul Cultural. Asta pentru că trebuia aşteptat vreo doi ani până terminam la Satu Nou de Jos. În 2011 la sfârşitul lui iulie, am făcut recepţia pe programul FADR Satu Nou de Jos. Apoi am făcut documentaţia de cuplare. În toamnă am făcut cuplarea. Acum a trecut iarna şi montăm pompele să dăm drumul la canalizarea din Ocoliş. Firma montează pe cheltuiala ei pompele. Sunt 6 pompe, fiecare cu contor separat. Urmează să semnez contractul cu Electrica pentru fiecare contor în parte şi, după ce se montează contoarele, dăm drumul la instalaţie. Durează maxim două săptămâni”.
Ce se întâmplă cu canalizarea dacă se ia curentul? Primarul are o „soluţie”: sună la Electrica! Cât despre apă şi cheltuiala cu pompa, Lupan spune că: „Nu este cheltuială inutilă. Am redimensionat rezervorul de apă de la Groşi să aibă apă Ocolişul. Panta este mare şi s-a constatat că presiunea este foarte mare la ei. Acum avem altă problemă: casele de lângă rezervor nu au presiune (cel puţin 20 de familii). Aşa că reducem presiunea de la Groşi şi suntem nevoiţi să cuplăm şi acea staţie de pompare. Asta e noutatea, aflată de acum două săptămâni. Iniţial staţia a fost inutilă într-adevăr. Dacă nu o foloseam acolo, o puneam în altă parte, iar banii îi foloseam pentru Ocoliş. Dar acum se dovedeşte utilă”.La plecare, primarul Gicu Lupan ne-a rugat să fim imparţiali. Noi am fost întotdeauna imparţiali. Dar oamenii care au rămas şi fără păşune şi fără proiecte, pot fi imparţiali, domnule primar?

„Proiectantul a făcut proiectul la staţia asta de pompare de lângă casa mea în aşa fel încât staţia ar fi venit în drum. Dacă punea chichineaţa aceea în drum, se închidea drumul. Nu mai ştiu dacă au modificat proiectul, dar eu am cedat teren să facă staţia pe terenul meu. Mie mi-a crăpat peretele la şură. Şi le-am spus că le dau teren dacă îmi fac zid de sprijin. Nu m-a despăgubit decât că au turnat zidul de sprijin. Am cedat teren şi Nagelin mi-a făcut zidul la gard. Au venit cu staţia mai spre mine cu doi metri ca să nu fie în drum” - Vasile Lupan, localnic.

„Orice plată s-a făcut după verificarea situaţiei de lucrări, după ce pune semnătura dirigintele de şantier, care este responsabil, se verifică documentaţia şi ultima dată pun eu semnătura şi se face plata. Banii sunt în Trezorerie şi nu sunt purtători de dobândă. Orice tranzacţie se face, banii pentru Primărie intră în Trezorerie, nu în bancă” - Gicu Lupan, primarul din Groşi.

„Mâine vin cei de la Nagelin şi montează pompele pentru canalizare (marţi, 20 martie). Că s-au turnat gurile de cămin de mai multe ori? Şi când faci o casă, tot mai torni şi mai faci ceva. Proiectantul ştie de ce   s-a săpat în vârf de deal la adâncime mai mare. Aici s-a respectat proiectul făcut de Escalia. Sigur că au fost în teren şi au făcut studii. Nici vorbă că s-a copiat proiectul de gaz. Sunt oameni care merg la bar şi după ce beau spun tot felul. Sunt oameni care s-au cuplat la canalizare, deşi li s-a spus că nu sunt pornite pompele şi să nu se lege. Dacă merg să-l pârăsc pe careva îmi spune „nu de aia te-am ales de consilier să îmi faci probleme” - Simion Cânţa, consilier local Ocoliş.