Ocna Sugatag, capitala spionajului romanesc

*Centrul spionajului romaesc s-a mutat in Maramures *Pentru patru zile, „spuma” din serviciile secrete, politie, parchete sialte structuri ale Ministerului de Interne si Ministerului Public s-au aflat in Ocna Sugatag. La intalnirea cu epoleti au participat si 13 ofiteri de legatura straini, acreditati la Bucuresti. *De la locatie, la discutii si participanti, totul a fost inclus in categoria „top-secret”. *In premiera, GAZETA de Maramures va prezinta dedesubturile acestei reuniuni. O comuna maramureseana a devenit, pentru patru zile, „centrul de comanda” al spionajului romanesc! „Crema” serviciilor secrete, sefii spionajului romanesc, ai parchetelor, politiei, centrului international S.E.C.I., ai Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si ai altor institutii cu care colaboreaza politistii s-au intalnit la Ocna Sugatag. Practic, in perioada 3-6 decembrie, cele mai importante structuri din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative si Ministerului Public au fost conduse din Maramures. Mai mult, judetul nostru da tonul, in premiera, cooperarii internationale impotriva criminalitatii organizate, ceea ce nu stiau oaspetii fiind insa prieteniile de afaceri dintre unii sefi si diversi interlopi si dubiosi din Maramuresul Istoric. Intalnirea a fost incadrata in categoria „top secret”. Niciuna dintre institutiile care si-au trimis reprezentantii in Maramures nu a „rasuflat” nimic cu privire la reuniunea de grad zero din judetul nostru. GAZETA de Maramures este singura publicatie care a reusit sa intre in dedesubturile evenimentului si sa va prezinte picanteriile unei intalniri cu „cantec”, elicoptere, masini cu geamuri fumurii, „baieti cu cagula”, securitate de grad zero, un hotel transformat in „fortareata” si „sefi din structuri”. Intr-o zi „de lucru” obisnuita, pe strazile din Ocna Sugatag, abia daca misuna vreun turist „intarziat”, venit la tratament, cate-o caruta sau vreun satean pornit, in graba, spre „cooperativa”. La iesirea din sat, pe strada infundata de noroi, trec si ore intregi pana sa zaresti tipenie de om. Numai muncitorii care lucreaza la hala situata vizavi de terenul de fotbal sau localnicii care stau in zona mai „animeaza” atmosfera anosta. De saptamana trecuta, insa, la orice zgomot de masina, satenii ies instinctiv la porti si geamuri ori pandesc de dupa usile halei. Deh, poate-poate, mai apare un elicopter in zona si, atunci, cum sa-l rateze? La inceputul lunii decembrie, straduta ingusta a semanat cu o artera din centrul capitalei. Si atunci, oamenii se aflau la munca ori prin case. Dar au iesit intr-un suflet, sub mirajul unui zgomot de elice. O localnica din Ocna Sugatag care lucreaza la hala din zona povesteste ca, trasa de maneca de fiul sau, a fugit sa vada elicopterul. Baiatul, de vreo 10-12 ani, povesteste tantos cum e sa vezi „pe viu” un aparat de zbor: „era alb, cu albastru si... si... o stat vreo jumate de ora aci, pa platforma betonata. O iesit din el niste oameni, s-o urcat in masini si s-o dus spre centru. Nu stiu cine is si de ce o vinit. Apoi, n-am mai vazut elicopterul. M-am tat uitat, da’ n-o mai vinit. Poate ca i-o dus inapoi din centru, nu stiu. Era si o coloana de masini faine”. Ceilalti sateni s-au gandit, initial, ca or fi venit elicopterele pentru inundatii, ca-n vara, asa ca n-au dat prea mare importanta zgomotului. In schimb, si-au dat toti cu parerea ca „precis o zinit oricine important tare pa la noi”. Coloana de masini a pornit spre centru, la Hotel Salina, transformat intre timp intr-un soi de fortareata. Vreme de patru zile, „nici musca” n-a avut voie sa intre, fara invitatie, nici macar in curtea hotelului, daramite in incinta. La manifestari, n-au putut participa nici macar angajatii hotelului. Cu o zi inainte de inceperea reuniunii, bucatarii, ospatarii si cameristele au fost puse „pe liber” si, in locul lor, a fost adus un personal specializat pentru astfel de evenimente, care n-a suflat nimic despre cum si cat s-au „imbuibat” mai marii structurilor cu epoleti. Numai ca personalul hotelului tot a aflat cate ceva despre intalnire si, mai ales, a vazut... urmarile. La o zi dupa plecarea delegatiei, angajatii hotelului vorbeau inca, la cafeaua de dimineata, despre „oaspetii de la Bucuresti”. Intrebat de delegatie, unul dintre angajati si-a varsat naduful si a povestit ca: „n-am avut noi voie, aci. Toata zona o fost securizata. O stat patru zile, atata o stat. Si, in timpul asta, personalul o fost lasat liber, si-o adus ei ospatari, bucatari, tot. Nu stiu ce o gandit! O gandit ca i-om otravi, Doamne-feri? O vinit cu elicoptere, o aterizat pa terenul de fotbal. S-apoi, sambata (6 decembrie, n.red.), o plecat. Da’ am ramas noi, sa facem curat dupa ei. Ca la porci o lasat. O zi intreaga, o trebui sa ranim dupa ei. Nu si-o spalat vasele, nici vorba!”. Un om de afaceri din zona ne-a declarat, sub protectia anonimatului, ca personalul adus la intalnire este angajat al Politiei de Frontiera. Pe post de bucatar sef, a fost adus un maestru gastronom de la popota frontieristilor – bucatarul Marin. Oamenii care locuiesc in zona hotelului povestesc ca, intr-una din seri, purtatorii de epoleti s-au distrat in jurul unui foc de tabara: „numai ca nu le-a iesit distractia, pentru ca li s-o tat stins focul. S-o stins, iara s-o aprins si, pana la urma, o plecat inauntru. O fost numai ei intre ei. Nu stiu exact cine, dar o fost sefi mari, de la Bucuresti. Stiu ca o fost si din servicii. Elicoptere n-am vazut, dar o fost plin de masini aici, si-un autobuz”. Intr-una din seri, a fost invitat la discutii si primarul din Ocna Sugatag, Vasile Sas. Mai marele comunei s-a aratat incantat ca i-au calcat in „batatura” nume mari din politie, parchete si alte structuri din cadrul internelor: „au venit din toata tara. Nu pot sa va spun in ce masura s-au facut pregatiri speciale, pentru ca astea au fost pe linia lor. Noi nu am avut niciun fel de atributii. Am avut si eu o intalnire, intr-una din seri. Am discutat ca primar al localitatii, fara sa intram in probleme legate de intalnirea lor. Pe plan local, nu am avut ce discuta. Ne-au multumit pentru cazarea care le-a fost asigurata, ca au avut conditii foarte bune, si au fost bucurosi ca a participat si domnul chestor general al Politiei Romane. Au fost oameni de la toate, absolut toate structurile, de la Politia de Frontiera, in special. Dar ei au organizat. Nu pot sa vi-i spun pe toti, n-am de unde. Nu stiu nici de program. Numai ei intre ei au fost, n-a participat nimeni la intalnirile si conferintele lor”. Barfele spun ca o parte dintre oaspeti s-ar fi imbarcat sambata in autocar, cu destinatia Manastirea Barsana. Numai ca, aici, n-au mai fost priviti cu admiratie, ci cu nervi. Motivul? Se spune ca o masina sau un autocar de politie a blocat accesul in manastire, cat timp invitatii s-au aflat in incinta lacasului de cult. Asa ca turistii au trebuit sa astepte pana au iesit „bosii”. Alte zvonuri spun ca invitatii la reuniune ar fi survolat zona de frontiera cu Ucraina. In fine, dupa decolarea elicopterelor si pornirea in tromba a masinilor, peste comuna maramureseana s-a asternut din nou linistea. Iar peste institutii, o tacere adanca. Niciuna dintre „structurile” implicate nu a transmis vreo informatie despre intalnire. Si nici dupa ce GAZETA a cerut detalii, institutiile implicate n-au fost prea generoase in oferirea de informatii. Zvonurile initiale spuneau ca desfasurarea de forte a fost orchestrata de Politia de Frontiera. Numai ca Ioana Dudas, persoana abilitata in furnizarea de informatii in cadrul Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera, pretinde ca nu institutia pe care o reprezinta a organizat evenimentul. Motiv pentru care nu poate da „nicio informatie in acest sens”, in afara de confirmarea faptului ca intalnirea a avut loc si au fost invitate persoane importante. Dupa un ragaz de cateva minute, si Voichita Zehan, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures, ne-a furnizat un raspuns similar si ne-a indrumat spre colegii de la Bucuresti. Confirmarea finala a venit de la Serviciul Comunicare Publica din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane: „in perioada 3 – 6 decembrie a.c., a avut loc, la Ocna Sugatag, reuniunea anuala a Politiei Romane cu ofiterii de legatura straini acreditati la Bucuresti, organizata de Inspectoratul General al Politiei Romane. La aceasta activitate, au participat reprezentanti ai Ministerului Internelor si Reformei Administrative, ai conducerii Inspectoratului General al Politiei Romane, ai Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate din cadrul I.G.P.R., reprezentanti ai Centrului S.E.C.I., ai Ministerului Public, precum si reprezentanti ai institutiilor statului cu competente in aplicarea legii, cu care Politia Romana colaboreaza. De asemenea, la lucrarile reuniunii, au participat 13 ofiteri de legatura straini acreditati la Bucuresti, precum si sefi ai Brigazilor de Combatere a Criminalitatii Organizate din toate judetele. Scopul reuniunii l-a reprezentat imbunatatirea cooperarii internationale si inter-institutionale, in vederea prevenirii si combaterii infractionalitatii organizate si infaptuirea actului de justitie, schimburi de bune practici in procesul de aplicare a legii”. Practic, vreme de patru zile, Maramuresul n-a mai fost un judet izolat, situat „acolo unde se agata harta-n cui”, ci „centrul de comanda” al celor mai importante directii si structuri din cadrul Internelor si Ministerului Public. MaramureS, PLAI cu epoleti Gheorghe Plai, seful interimar al Politiei Romane, cel despre care se spune ca a fost la reuniunea de la Ocna Sugatag, este succesorul chestorului Gheorghe Popa, demis in urma scandalului privind achizitia autospecialelor de politie. Plai a condus Inspectoratul Judetean de Politie Iasi si a fost suspectat de legaturi cu deputatul Relu Fenechiu. Presa a scris ca sotia sa, Lenuta Plai, tinea contabilitatea societatii Fene Grup, care apartinea liberalului. In 2006, Plai a fost demis insa de la conducerea Inspectoratului, din cauza celebrului caz Larisa Chelaru, fetita de opt ani violata si ucisa de un vecin de bloc. Ce e S.E.C.I.? Centrul S.E.C.I. este o structura de cooperare cu participare internationala, cu statut de misiune diplomatica pe teritoriul Romaniei. Directorul Centrului are rang de ambasador, iar membrii institutiei au statut diplomatic. Povestea S.E.C.I. a inceput la reuniunea Comitetului de Agenda al Initiativei de Cooperare in Sud-Estul Europei (South-east European Cooperative Initiative – S.E.C.I.), din 15 aprilie 1998, cand Romania a propus infiintarea la Bucuresti a unui Centru Regional pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere. La 26 mai 1999, a avut loc, la Bucuresti, ceremonia de semnare a Acordului de Cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, avand ca parte integranta Carta de organizare si functionare a Centrului Regional S.E.C.I. Romania a ratificat Acordul, prin Legea 208/1999. Acordul a intrat in vigoare la 1 februarie 2000. In iulie 2000, la Bucuresti, a fost negociat Acordul de Sediu (tratat bilateral) cu Centrul S.E.C.I. privind statutul juridic, regimul oficialilor si delegatiilor la reuniuni, precum si sprijinul acordat de Romania. Documentul a fost semnat in octombrie 2000. In prezent, 31 de state (13 membre si 18 observatori permanenti) coopereaza pentru solutionarea problemelor cu incidenta asupra domeniilor politienesc si vamal, in Europa de Sud-Est. Statele membre ale Centrului S.E.C.I. sunt: Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Romania, Serbia, Slovenia, Turcia si Ungaria. Organismul executiv principal al Centrului S.E.C.I. este Comitetul Comun de Cooperare (Joint Cooperation Commitee - JCC) si reuneste reprezentanti ai statelor membre din cadrul administratiei vamale si politiei. In cadrul Centrului, functioneaza sapte grupuri specializate de lucru, pentru: 1) combaterea traficului de droguri – coordonat de Bulgaria; 2) combaterea traficului de fiinte umane – coordonat de Romania; 3) combaterea fraudei financiare si informatice – coordonat de Macedonia; 4) combaterea traficului de masini furate – coordonat de Ungaria; 5) combaterea contrabandei – coordonat de Albania si Croatia; 6) combaterea terorismului – coordonat de Turcia; 7) asigurarea securitatii containerelor – coordonat de Grecia. Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro