Obstacole in calea valului islamic

Candidatura lui Abdullah Gül la presedintia Turciei nu surprinde pe nimeni, dar ii ingrijoreaza pe multi. Nationalistii, aparatorii laicitatii statului lui Ataturk, cei care au iesit in strada la 17 aprilie, au anuntat noi manifestatii. Abdullah Gül trebuie sa isi incheie socotelile cu faptul ca o parte a tarii nu il vrea. Trecutul sau de militant al unui partid islamic, declarat neconstitutional, si valul islamic purtat de sotia sa apasa negativ asupra imaginii sale, comenteaza ziarele Il Manifesto si Il Giornale, citate de Rompres. „Gül, stai departe!...” Abdullah Gül nu place unei parti din presa turca, in primul rand cotidienelor Hurriyet si Milliyet, care au ironizat capul acoperit al consoartei sale si au avertizat ca odata cu Gül presedinte, „nu vor mai fi obstacole in calea valului islamic in Turcia”, noteaza semnatara corespondentei de la Ankara pentru Il Giornale, Marta Ottaviani. Pe Gül nu il vrea o parte a poporului turc care a iesit in strada la Istanbul si Ankara, strigand: „Gül, stai departe de presedintia Republicii’’. In capitala, un grup de manifestanti a ajuns pana la Kosk, resedinta sefului statului, scandand: „Turcia este laica si va ramane laica”. Duminica, 29 aprilie, la Istanbul este prevazuta o mare manifestatie, similara celei care a avut loc recent la Ankara, unde au iesit in strada aproape un milion de persoane. Gül place putin si militarilor, care asteptau un candidat mai moderat si cu un trecut politic diferit de al lui. Criticilor si protestelor li se adauga problemele politice. Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AK, de orientare islamica moderata), aflat in prezent la guvernare si care il sprijina pe Gül, nu dispune de numarul necesar de voturi pentru a determina alegerea candidatului sau. Mai mult chiar, nu are deputati suficienti pentru a da unda verde votului. Potrivit Constitutiei, pentru a alege un presedinte al Republicii, in primul si al doilea tur trebuie sa fie prezenti in Parlament cele doua treimi ale alesilor, cu alte cuvinte, 367. AK, partidul majoritar, dispune de numai 354 de locuri. Opozitia a amenintat ca va boicota votul facand in asa fel incat sa nu fie intrunit numarul legal. Din trei partide, este cert ca niciunul nu-i va furniza lui Gül cele 14 voturi de care are nevoie pentru a obtine presedintia. In urma cu cateva saptamani, Bulent Arinc, presedintele Parlamentului si membru in AK, a declarat ca formatiunea sa ar putea vota chiar singura, amintind ca in 1989, Turgut Ozal a fost ales presedinte al republicii in aceleasi conditii. Dar Partidul Republican al Poporului (CHP), principala voce a minoritatii, a afirmat ca, daca va avea loc o astfel de eventualitate, vor face apel la Curtea Constitutionala. La 25 aprilie, presedintele Inaltei curti, Tülay Tugcu, a declarat ca, daca va primi o cerere de acest fel, va convoca imediat Consiliul suprem pentru a lua o decizie in termen de trei zile. Planul B La 25 aprilie, Gül a ripostat, declarand ca AK este in posesia unui plan B: revenirea la urne. „Daca opozitia va recurge la Curtea Constitutionala, vom merge la alegeri anticipate. Nu vrem sa se creeze un alt haos in tara. Aceasta este democratia”. O ipoteza de care opozitia nu se teme, mai mult, pe care a dorit-o. Intre timp, consultarile continua, in speranta ca cel putin Partidul Patriei (Anavatan), sa acorde cele 14 voturi care lipsesc pentru alegerea lui Gül in functia de sef al statului. In tara tensiunea a crescut. La 25 aprilie, constitutionalistul Erdogan Tezic a scapat de un atentat. Un tanar s-a apropiat de sediul YOK, Institutul de Pregatire Superioara, al carui presedinte este, si a cerut sa vorbeasca cu el. Dupa ce gardianul de la intrare s-a opus, tanarul a scos un pistol si a tras trei focuri de arma in aer, fugind imediat dupa aceea. Atentatorul, un barbat de circa 30 de ani, imbracat sport, nu si-a ales tinta la intamplare. Tezic a fost primul care a cerut premierului Recep Tayyp Erdogan sa nu candideze la presedintia republicii, deoarece este considerat putin impartial, si care a ridicat si problema cvorumului in Parlament. Aceeasi pentru care acum Gül risca sa nu fie ales. „Totul va ramane asa cum este. Nu e o problema de nume, ci de optiuni politice si socio-economice. Cu Gül presedinte, Turcia trimite un semnal precis: va continua politicile pro-occidentale si neo-liberale, dar condimentate cu un „sos” islamic delicat. Eternul conflict dintre islamici si laici este destinat sa continue, avand in vedere ca vom avea o „first lady” cu val. Islamicii au facut un pas inainte in legitimizarea valorilor lor in institutii si pentru a mentine aceasta pozitie la putere vor trebui sa faca mai multe compromisuri cu UE si SUA’’, a explicat jurnalistul turc Ertugrul Kurkcu, citat de Il Manifesto. In ceea ce il priveste pe vicepresedintele CHO, Mustafa Ozyurek, acesta a declarat, citat de ziarul italian: „Prestatia lui Gül nu este diferita de cea a lui Erdogan. Noi nu vom participa la primul vot si vom cere Curtii Constitutionale sa anuleze alegerile prezidentiale daca in primul tur nu va exista prezenta ceruta de 367 de deputati. Si atunci va trebui sa se mearga la alegeri generale anticipate”. Kerim Yildiz, directorul „Kurdish Human Rights Project”, a precizat pentru Il Manifesto: „In ceea ce priveste problema kurda, numirea lui Gül nu schimba nimic. Chiar daca AK va incerca sa deschida un dialog cu kurzii. Acest lucru va amplifica conflictul cu militarii’’. In final, Il Manifesto a redat si opinia actorului Tarik Akan: „Ca cetatean, cred ca Gül nu ar trebui sa devina presedinte. Sotia sa poarta valul si deja acest lucru ridica o problema intr-o tara unde este in vigoare separarea dintre stat si biserica”. Il Giornale, Il Manifesto