Obiectivul lui „Speedy Sarkozy¬ in Romania

Le Figaro Presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, s-a aflat luni, 4 februarie, la Bucuresti, pentru a lega un „parteneriat strategic” cu Romania, inainte de preluarea de catre Franta a presedintiei rotative a UE, la 1 iulie, semestru in care Parisul intentioneaza sa se sprijine pe Bucuresti. Obiectivul este de a coopta Romania - a treia tara din UE ca populatie, cu 22 de milioane de locuitori - la prioritatile franceze legate de UE - energie, clima, imigratie, agricultura, securitate. Romanii erau putin gelosi. De la alegerea sa in functia de presedinte al Frantei, Nicolas Sarkozy a efectuat vizite in cateva tari din regiune, precum Polonia, Ungaria, Cehia si Bulgaria, dar nu a venit si in Romania, aceasta „insula de latinitate si francofonie din Europa de Est”. Si din acest motiv, presedintele francez, care a efectuat o vizita-fulger la Bucuresti, a venit aici cu obiectivul „unui acord de parteneriat strategic”, Romania fiind prima tara din Europa Centrala cu care Franta semneaza acest gen de document, subliniaza ziarele franceze Le Figaro si Liberation, citat de Rompres. La Bucuresti, se dau asigurari ca intre Nicolas Sarkozy si omologul sau roman Traian Basescu exista empatie. „Ambii sunt oameni de caracter si de actiune”, a afirmat consilierul prezidential Cristian Preda, citat de Liberation, care nu a pierdut ocazia de a aminti ca presedintele roman „a fost unul din rarii oameni politici europeni care i-au trimis un mesaj de felicitare lui Nicolas Sarkozy, imediat dupa primul tur al alegerilor prezidentiale din Franta, desi rezultatul era inca incert”. In capitala Romaniei, Sarkozy a facut sa vibreze o coarda sensibila, amintind ca este „fiul unui european din Est”, pentru a evidentia faptul ca, in ceea ce-l priveste, mizeaza pe o regiune legat de care, predecesorul sau, Jacques Chirac, a lasat impresia ca nu ii acorda o importanta prea mare. Nici Angela Merkel, nici Tony Blair in perioada mandatului de premier nu au considerat oportun sa efectueze o vizita la Bucuresti. Parteneriatul strategic va permite sa se puna bazele unei cooperari bilaterale sporite in cadrul UE. Documentul-cadru vizeaza intensificarea relatiilor in mai multe domenii si trebuie sa fie urmat de o foaie de parcurs, care sa conduca pe cat posibil la contracte. „Vom identifica dosarele in care avem interese comune si le vom lucra in profunzime”, a explicat un oficial roman, citat de Liberation. In primul rand, este vorba de Politica Agricola Comuna (PAC) pe care cele doua tari o doresc „robusta”. Urmeaza apoi politica energetica, Parisul si Bucurestiul fiind sustinatori ferventi ai domeniului nuclear, iar apoi apararea si securitatea. Romania intentioneaza sa se lanseze intr-un ambitios program de modernizare a echipamentului sau militar, iar Franta vrea cu siguranta sa contribuie la el. In domeniul nuclear, „optiunea de colaborare majora” ce va fi angajata cu Bucurestiul va putea fi urmata de achizitionarea unei centrale, a doua din tara, Romania facandu-si cunoscuta preferinta pentru tehnologia europeana. Alt dosar a fost cel al imigratiei. Parisul este ingrijorat de derivele criminale legate de venirea tiganilor in Franta. „Da” liberei circulatii a muncitorilor romani, a spus in esenta Nicolas Sarkozy, dar este necesar sa se lupte mai eficient impotriva muncii ilegale si a imigratiei clandestine. Nicolas Sarkozy a declarat in fata parlamentarilor romani, in „mirobolanta” Casa a Poporului (Palatul Parlamentului), construita pe vremuri de dictatorul comunist Ceausescu² „Ocupati-va deplin locul in Uniunea Europeana, Franta este un prieten care nu va va trada niciodata”, a declarat seful statului francez, care a fost aplaudat cu entuziasm de parlamentari. Imediat dupa discurs, parlamentarii romani au ratificat Tratatul de la Lisabona, in timp ce Parlamentul francez reunit in Congres la Versailles a adoptat definitiv, luni, proiectul de lege care modifica Constitutia, pentru a permite ratificarea tratatului „simplificat”. Un cadou de bun venit, salutat de Nicolas Sarkozy drept „un simbol remarcabil al apropierii dintre Romania si Franta”. In planul politicii internationale, cei doi sefi de stat pledeaza pentru o relatie puternica intre Europa si SUA. Drept dovada, Romania va gazdui in mai putin de doua luni urmatorul summit NATO. Relatiile franco-romane ascund insa si unele „obstacole”. Cei doi presedinti au opinii divergente in delicata problema Kosovo. Presedintele francez sprijina independenta provinciei, pe care o califica drept „inevitabila¬, in timp ce Basescu respinge o astfel de recunoastere in absenta unei rezolutii a ONU. Pe de alta parte, „coruptia la nivel inalt¬, denuntata de Comisia Europeana in raportul de etapa privind Romania, publicat luni, constituie un handicap serios in calea dezvoltarii relatiilor economice. Regretele francofililor Singura „umbra“ a tabloului a fost poate durata prea scurta a vizitei. Putin vexata de scurtimea vizitei prezidentiale, Romania francofona si francofila a desfasurat covorul rosu pentru „sotul Carlei Bruni”, asa cum titra luni un cotidian romanesc, citat de Le Figaro. In absenta fostului manechin a putut fi zarit tatal Carlei, Maurizio Remmert, invitat-surpriza in delegatia care l-a insotit pe seful statului francez. „Initial, vizita trebuia sa dureze sapte ore, apoi cinci, apoi numai patru”, a regretat un oficial roman, citat de Liberation. Programul a fost, de altfel, total dat peste cap² masa intr-un restaurant sic din Bucuresti s-a transformat in „dejun de lucru”, vizita la Muzeul National de Arta Contemporana - unde sunt expuse si creatii franceze - a fost anulata, iar discursul presedintelui francez in Parlamentul roman a fost scurtat. In urma cu 11 ani, cu prilejul primei sale vizite prezidentiale in Romania, Jacques Chirac a stat aici aproape doua zile, iar vizita sa a fost calificata drept „destul de scurta“. Era epoca in care se vorbea mai putin de „pragmatism” si mai mult de legaturile afective, culturale si lingvistice foarte stranse dintre cele doua tari.