O „plombă” de 70 de milioane de Euro

   

Circa 70 de milioane de Euro “înghițite” de gropile Maramureșului. Cam aceasta este suma care va fi investită în județ prin diferite programe de finanțare. Pare mult? Cei 70 de milioane nu acoperă nicio treime din necesar. Urmează o poveste încâlcită despre lucrări întârziate, licitații amânate, reglementări legislative nefavorabile, proiecte majore uitate prin sertare, izolare și gropi. Robinetul banilor pentru drumurile județului e alimentat pe mai multe “benzi”. Pe de o parte, sunt investițiile derulate din fondurile Consiliului Județean, apoi din bugetul ministerelor, iar cireașa de pe “tortul” investițiilor e reprezentată de drumul Baia Sprie-Bârsana și Baia Mare-Dej. Emil Marinescu, vicepreședintele CJ Maramureș, specialistul pe tema drumurilor județene spune însă că e sceptic cu privire la finalizarea proiectului în acest an: „pe programul Operațional va continua drumul Baia Sprie - Bârsana. Ar trebui să se finalizeze, dar nu sunt foarte încrezător sub acest aspect. Am spus-o dintotdeauna că soluția propusă de proiectant, și nu știu de ce a fost acceptată, e una dintre cele mai greoaie, chiar dacă probabil la un moment dat costurile sunt mai mici. Soluția e una dintre cele mai greoaie, durează cel mai mult, dar au existat și pierderi colaterale și mă refer la timpul pierdut și că cetățenii care circulă pe acolo au de suferit din cauză că drumul este aproape impracticabil”. Următoarea investiție în topul lucrărilor de infrastrucură e reabilitarea DN 18, un drum devenit aprope impracticabil. Numai că demararea lucrării nu este încă 100% certă. Licitația a fost câștigată de Shapir Structures din Israel, firmă care și-a instalat “cartierul general” în zona Borșa, dar în loc să înceapă lucrările, s-a pus pe așteptat. Existau zvonuri că investiția va fi amânată, dar au existat promisiuni că va începe. Când, nu se știe. Valoarea investiției este de 340,06 milioane de lei (fără TVA), adică aproape 80 de milioane de euro. Proiectul este finanțat de către Banca Europeană de Investiții, prin Programul de Reabilitare Drumuri și de către Guvernul României. Firma din Israel ar urma să reabiliteze drumul pe o porțiune de 88,46 de kilometri, iar lucrările de artă vor presupune intervenții la 26 de poduri și 405 podețe.Separat, va continua celebrul program guvernamental „10.000 de km”. Numai că, licitația organizată la mijlocul anului trecut a fost contestată, iar Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a decis reanalizarea ofertelor. În Maramureș, valoarea investițiilor   s-ar ridica la circa 580 de milioane de lei, plus TVA. Numai că programul este destul de costisitor. Emil Marinescu explică: „Din câte știu, vor începe două lucrări majore pe Valea Izei, de la Vadu Izei, la Săcel și în mod cert drumul de la Leordina, la Poienile de sub Munte. Este vorba de reabilitări de drumuri județene. Vor fi covoare asfaltice continue. Eu nu agreez acest program, pe motiv că dobânzile sunt cifrate undeva la 35%. Și mai avem 24% TVA, prin urmare ne rămân mai puțini bani. Dar s-a optat pentru acest mod cu împrumut, unde nu există niciun fel de „înghesuială” pentru firme ca să vină să execute aceste lucrări și ulterior să-și recupereze banii pentru că sunt garanții guvernamentale. Mai este și relația, începând de la Hideaga spre Ardusat și de la Ardusat cu ieșire la Cehu. De asemenea, este drumul Târgu Lăpuș, cu ieșire la Gâlgău. Deocamdată nu știm detalii pentru că atât proiectarea cât și licitația, toate le face ministerul, CJ fiind doar beneficiarul. CJ nu asigură asistență tehnică sau dirigenție de șantier, toate lucrările fiind sub patronajul Ministerului. Pentru calitatea lucrărilor responsabil este ministerul și de acolo se vor numi comisiile de verificare și analize dacă se ajunge la o situație mai deosebită la un moment dat. Noi sigur că vom semnala eventualele lucrări neexecutate corect, dar pentru asta responsabilitatea e a ministerului”.Separat, și din pușculița CJ vor fi alocate fonduri pentru întreținere. Numai că banii sunt mai puțini decât anul trecut: „În ceea ce privește lucrările de întreținere, bugetul CJ a fost în acest an mai mic pe transferuri venite de la Guvern din TVA, de aproximativ 35%. Am încercat o compensare din fonduri proprii pentru drumurile județene, deși și acest buget a fost cu aproximativ 14% mai mic. Am alocat aceeași sumă ca și anul precedent din bugetul propriu. Vom avea bani doar pentru întreținere, pe care am și început-o, la rece, pe tronsoanele principale. Acolo unde au fost probleme deosebite, pe relația Ulmeni – Gârdani, s-a finalizat. La fel și Baia Mare – Șomcuta. Se continuă pe Valea Izei și pe zona Târgu Lăpuș. S-au luat în calcul relațiile mai mari și cele care au ieșiri din județ. Din ceea ce ne putem permite în acest an, acolo unde vor exista tronsoane mai lungi, vom acționa”, spune vicele CJ. Numai că soluția plombelor este una costisitoare și pe termen scurt, deoarece garanția este de două luni pentru plombele de iarnă și 6 luni pentru cele de vară! Numai că în lipsă de bani, se va continua „cârpeala”. Marinescu spune că, pentru a pune la punct rețeaua de drumuri a județului, ar fi nevoie de vreo 250 de milioane de Euro: „În acest moment, CJ ar avea nevoie, pentru a pune la punct întreaga rețea de drumuri județene, de aproximativ 250 de milioane de euro. Nu pot spune unde se va opri programul național de 10 mii de km, dar dacă toate promisiunile vor fi acoperite, inclusiv cu drumul Bârsana, ne vom opri undeva la 70 de milioane de euro. Deci vom avea sub o treime din necesar”. Separat, există multe proiecte care s-au finalizat și așteaptă să fie achitate, cum este cazul drumului Botiza-Groșii țibleșului, care leagă Maramureșul Istoric de țara Lăpușului și care a fost executat ca-n comediile negre, numai până la jumătate, și nici acea parte nu a fost achitată, deși, în curând, se va împlini un an de la recepția lucrării. Apoi, printre plombe și cârpeli, mai-marii Guvermului par să uite de proiectele majore ale județului, aruncate în uitare. Nici podul industrial peste Tisa, nici drumurile rapide sau expres nu mai intră între prioritățile Guvernului.

 

Pericol de amânare Senatorul Sorin Bota a atras atenția că Investițiile în infrastructura de drumuri naționale din Maramureș sunt în pericol de a fi amânate: “Guvernul și Ministerul Transporturilor studiază posibilitatea să întârzie cheltuielile din bugetul alocat investițiilor pentru a majora salariile (după cum însuși vicepreședintele Comisiei de buget finanțe, senatorul Sorin Bota, a precizat încă din toamna anului trecut), tăind investițiile care încă nu au început și care nu se pot finaliza cu tăiere de panglică în acest an. În această situație se află și drumurile Baia Mare – Sighet și Sighet – Vișeu – Borșa, investiție care ar fi trebuit să fie terminată încă de anul trecut, abia are șanse să înceapă timid în acest an sau să nu înceapă deloc. Cu activități de imagine, de organizare de șantier și măsurători de drum, vor să arate că vor începe lucrările, însă acestea nu se vor realiza. Prin urmare, senatorul Sorin Bota cere imperios ministrului transporturilor să nu facă rău maramureșenilor, prejudiciindu-i de investițiile de care urmează să beneficieze in acest an și să nu își înceapă mandatul cu minciuni”.

 

Pământ pentru gropile din asphalt

 

Consilierul județean Gheorghe Șimon a spus că starea drumurilor din județe atât de proastă, încât unele au ajuns să fie acoperite cu ...pământ: „Drumurile se deteriorează de la o zi la alta. De exemplu, drumul peste Cavnic s-a deteriorat cu mult de la o săptămână la alta, iar asta am văzut-o singur, că circul pe acolo. Din păcate nu intervine nimeni. Dar același lucru este și pe drumurile județene. Și la fel este și cu drumurile naționale. Unii primari nu mai pot și ajung să pună pământ pentru a nivela gropi de pe drumuri județene. Dacă ne-am lua după lege, e ilegal să se intervină cu lucrări la drumurile care nu le aparțin, dar oamenii ajung la capătul răbdării și nu mai pot circula.

Luna aceasta, celebra firmă Selina ar fi trebuit să predea tronsonul de drum reabilitat Baia Sprie – Bârsana. Dar e departe de a fi predat. Să zicem că-l mai amână un an, dar în martie, anul viitor, va fi obligatoriu să fie terminat, ceea ce nu se va întâmpla. În primul rând pentru că nu ajung banii, dar și pentru că atât de puține lucrări s-au făcut pe drumul ăla, încât într-un an nu se poate termina și dacă ar avea bani.S-a turnat în toamnă covorul de asfalt spre Baia Sprie, iar acum e plin de gropi. Beneficiarul lucrărilor ar trebui să ia eșantioane de asfalt să vadă ce a turnat de fapt acolo constructorul. Dar n-am auzit să fie tras cineva la răspundere”. Mai mult, consilierul județean recunoaște că se fură la drumul mare, la propriu: „Pe de altă parte, pe lângă calitatea asfaltului, se fură și când se toarnă, pentru că-i destul să ia 15 – 20 de cm din lateral, iar pe lungime se adună. Chestiunea este că cei care recepționează lucrarea nu fac aceste recepții corect. În primul rând, recepțiile parțiale nu se fac deloc. Iar la final se întâlnesc într-un bufet sau un restaurant. Acolo se întâlnesc comisia de recepție și constructorul și, după ce beau și mănâncă, își semnează actele și pleacă acasă. Toate astea ar trebui să se lase cu dosare penale, pentru că este o hoție pe bani publici. La noi, comisiile de recepție sunt total fictive. Poate oricine să facă plângeri și sesizări, dar trebuie să recunoaștem și o goliciune a legii. De exemplu, la drumul Baia Sprie – Bârsana, Consiliul Județean nu poate să facă nimic. Acolo e o firmă de consultanță, acolo e diriginte de șantier. Cu toate că beneficiar este CJ. Din punct de vedere legal, CJ nu trebuie să participe la recepțiile pe acest drum. CJ primește drumul la sfârșit și cu asta, sănătate bună”.

 

 

Cu un covor asfaltic nu se face primăvară!

 

„Cu turnarea unui covor de asfalt pe un drum nu rezolvi mare lucru decât confortul pentru cetățean, dar nicidecum asta nu duce la o dezvoltare. Dar a conecta Baia Mare la un sistem de relații internaționale ar fi fost acel Drum Expres. Era un punct de creștere economică, cu conectarea la o centură care să absoarbă circulația mare și grea din Municipiu. Și dacă ar fi fost un aeroport în sistem cargo. Pentru că ce s-a dezvoltat în Maramureș poate dezvolta transportul pe calea aerului. Și eram o noutate în această zonă, pentru relația cu Estul, de unde se cumpără de obicei materia primă, pentru că este mai ieftină, și există. De asemenea, pentru dezvoltarea județului trebuie un pod industrial la Sighet, pentru a se dezvolta relația cu Nordul și Estul. Toate acestea ar fi fost obiective investiționale care ar fi condus la dezvoltarea județului. Și eu zic că asemenea proiecte nu trebuie abandonate. Altfel, județul acesta nu are o perspectivă deosebită. Și rând pe rând pierdem și forța de muncă, investitorii nu mai vin” - Emil Marinescu, vicepreședintele CJ Maramureș