O nouă apariţie a Familiei române

A apărut un nou număr al Familiei române, An 15 Nr 1 (52), martie 2014, dedicat Despărţământului Năsăud al ASTREI. Documentele de arhivă menţionează pe primii membri ai ASTREI năsăudene începând cu anul 1862.

Istoricul Despărţământului ASTRA Năsăud este tratat de prof. Ioan Seni, preşedintele Despărţământului. În anul 1881, în sala hotelului Rahova, la chemarea profesorului Constantin Moisil, din Gimnaziul Grăniceresc, „intelighenţia” năsăudeană a creat Despăţământul ASTREI, care şi-a propus să se constituie într-un „focar de instruire şi ajutorare împreunată a românilor transilvăneni pre terenul culture naţionale.”

Primul preşedinte ales al Depărţământului ASTRA Năsăud a fost dr. Constantin Moisil. Principalele activităţi ale asociaţiei erau înfiinţarea de biblioteci populare, susţinerea de conferinţe şi prelegeri populare, organizarea de şezători culturale, înfiinţarea reuniunilor de lectură şi cântări, organizarea unor expoziţii istorico-etnografice, înfiinţarea reuniunilor de întrajutorare, a băncilor populare săteşti etc. Era încurajat interesul pentru pomicultură, stupărit, industrie casnică, meşteşuguri, negoţ, tovărăşii agricole, societăţi de credit şi asigurare care să protejeze interesele românilor.

Astriştii năsăudeni promovau o viaţă naţional-culturală românească prin care se cultivau limba română, istoria naţională şi se milita pentru unitatea politică a românilor. Asociaţiunea ASTRA a fost desfiinţată de comunişti, confiscându-i-se toate proprietăţile, bunuri care nu i-au fost redate nici astăzi.

„Rolurile şi rosturile acestei asocieri mirabile au fost, cu atât mai mari, cu cât în vremurile acelea Neamul Românesc din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş şi «părţile ungurene» nu avea niciun alt sprijin administrativ oficial, niciun reazem instituţional, niciun ajutor financiar. ASTRA a fost şi Guvern, şi Minister al Educaţiei, şi Colegiu Medical, şi Minister al Culturii, şi Consiliu Economic, şi Academie!”, afirmă dr. Teodor Ardelean, în “ASTRA Năsăud Rediviva” Sub semnul unei noi reînvieri”.  

Acest număr al Familiei române cuprinde un interviu realizat de dr. Teodor Ardelean cu profesorul Apostolos Patelakis, un alt interviu cu baritonul Vlad Grosman, realizat de Anca Goja, articole despre români şi publicaţii româneşti din lumea întreagă. O secţiune specială este dedicată acordării de către Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Teodor Ardelean, eveniment petrecut în acest an, în data de 21 martie. Revista mai cuprinde studii despre Mihai Eminescu şi delta noastră identitară (dr. Cornel Munteanu), Palatul Regal din Calea Victoriei (dr.Adrian Rezeanu), “cosmosul fracturat” al artistului Mircea Cantor şi „covoarele zburătoare” ale preotesei din Botiza (Dumitru Manolache), începutul primului război mondial în fostul comitat al Maramureşului (dr.Ilie Gherheş) şi se încheie cu o revistă a presei din perioada noiembrie-februarie 2014, referitoare la mass-media despre români.