O lucrare excepţională dedicată bisericilor de lemn din Ţara Lăpuşului

Cercetarea este menită să po­pu­larizeze, pe baza unei bi­blio­grafii şi a unei docu­mentări directe pe teren, în cercurile celor interesaţi şi ai iubitorilor de frumos, o informaţie cât mai bogată, legată de diferitele aspecte ale acestor monumente de arhitectură şi artă popu­lară, care reprezintă o inestimabilă zestre culturală a Ţării Lăpuşului. Drept urmare, autorii au pus accent şi asupra vieţii şi operei meşterilor înzestraţi cu mult simţ artistic şi dragoste pentru frumos, care au durat aceste monumente.

Nu au fost omise nici detalii legate de viziunea, credinţele şi superstiţiile sau substratul mitologic învestite de meş­teri în creaţia lor, aşa cum se oglindesc ele în iconografia şi motivistica acestor monumente. Acelaşi interes a fost acordat tratării obiectelor de cult şi artistice de mare interes, aflate în inventarul bise­ricilor de lemn: candelabre, uşi împărăteşti, iconostase, icoane împără­teşti, diaconicoane, sfeşnice etc., reflex al aceluiaşi talent şi măiestrie ale meşterilor creatori de frumos.
Lucrarea a fost concepută pentru publi­cul larg şi autorii o consideră o deschi­dere către impulsionarea turismului cultural în această zonă de severă fru­museţe, posesoare de valori şi comori artistice inestimabile. Dezvoltarea tu­rismului într-o zonă ca şi Ţara Lăpu­şu­lui presupune mai întâi cunoaşterea unor obiective turistice de atracţie, aşa cum sunt bisericile de lemn.

Volumul debutează cu o descriere a zonei etnografice Lăpuş, o trecere în revistă a ocupaţiilor tradiţionale ale locuitorilor, după care sunt descrise trăsăturile caracteristice ale bisericilor de lemn din Ţara Lăpuşului, exemple importante ale genului. Prin valoarea arhitecturii, frumuseţea şi complexitatea decorului, iconografia lucrată cu măiestrie de meşteri iscusiţi, la care se adaugă valoarea obiectelor de cult aflate în inventarul acestora, ele impre­sionează profund. Arhitectura şi alte trăsături ale bisericilor de lemn din Ţara Lăpuşului se înscriu în marea familie a bisericilor de lemn din nordul Transil­vaniei. Le singularizează anumite elemente ale elevaţiei şi decorului.
Un capitol este rezervat meşterilor zugravi ai bisericilor de lemn din Ţara Lăpuşului (Radu Munteanu din Ungu­reni, Nicolae Man din Poiana Porcului, Mihail Palcovici, Petre Diacul din Preluca, Partenie Buda, Chindriş Ion, Opriş Georgie, Teodor Tecariu, Dioni­sie Iuga, Popa Ion, Adrian Negrea, Gheorghe şi Sorin Rogoz din Dumbră­viţa) şi meşterilor constructori (Bot Griga, Petruţ Ioan, Petruţ Grigore, Gavrilă Hotico Herenta cel Tânăr, Toader Bârsan).

Pin intermediul textelor şi cel al fotografiilor sunt prezentate bisericile de lemn din Boiereni - Târgu-Lăpuş (3), Costeni, Cupşeni (2), Dobricul Lă­pu­şului (2), Drăghia, Dumbrava, Fân­tânele, Inău, Larga, Lăpuşul Românesc (2), Libotin, Peteritea, Poiana Botizii (2), Răzoare, Rogoz (2), Stoiceni, Ungureni, Vălenii Lăpuşului şi Vima Mică. Fotografiile au fost realizate de Radu Florin Pop, Ilie Tudorel, Pamfil Bilţiu şi Florian Razmos.

Frumuseţe şi eleganţă, individualitate şi unicitate

„Integrate armonios în structura tipologică a bisericilor de lemn din nordul Transilvaniei, bisericile din Ţara Lăpuşului se disting prin frumuseţe şi eleganţă, care rezidă, mai întâi, în structura arhitectonică în care descoperim elemente şi motive care le imprimă individualitate şi unicitate.

Cele mai ilustrative exemple le oferă Biserica „Sfinţii Arhan­gheli Mihail şi Gavril” din Rogoz, dar şi Biserica de lemn din Inău, cu turlele lor lucrate într-o manieră cu totul aparte, având coifurile tăiate în trepte, care degajă o măiestrie desăvârşită a meşterilor constructori.
Bisericile de lemn din Ţara Lăpuşului impresionează, apoi, prin încărcătura lor artistică deosebită, care ne este expri­mată de decorul exterior şi inte­rior, uneori complex, lucrat cu rafinament artistic de către meşteri înzestraţi cu mult har
creator. Nu mai puţin impresio­nante sunt obiectele de cult din inventarul acestora, care cuceresc prin decorul lor bogat în motive vechi, realizat cu aceeaşi inegalabilă măiestrie de către făuritorii lor, fie că sunt icoane, diaconicoane, iconostase, sfeşnice, cruci, tetrapode,
candelabre, multe cu valoare
de unicat.
Nimic nu impresionează mai mult pe iubitorul de frumos ca şi deco­rul pictural, realizat de meşteri zugravi foarte înzestraţi, care şi-au etalat din plin fantezia şi harul creator realizând opere de mare valoare şi frumuseţe, în care n-au ezitat să valorifice tradiţii,
obiceiuri, datini, costumul popular local, la care se adaugă bogăţia cromatică, toate acestea impri­mând picturii de factură populară originalitate şi unicitate.”
Prof. Pamfil Bilţiu