O lucrare demiurgica

* Dupa ce a debutat cu „Viata in fuga”, Mihai Matei Nistor traieste bucuria aparitiei celei de-a doua carti, „Incoace si incolo”. Lucrarea a aparut la Editura Eikon din Cluj-Napoca. Prima lansare a avut loc la Cluj-Napoca, in data de 15 martie, unde s-a bucurat de un mare succes. Lumea clujeana a literelor l-a primit cu bratele deschise pe Mihai Matei Nistor in “lumea cuvintelor”. In Baia Mare, lucrarea a fost lansata vineri, 19 martie 2010, in sala de conferinte a Bibliotecii Judetene “Petre Dulfu”. Moderatorul evenimentului a fost domnul Teodor Ardelean, directorul bibliotecii judetene, care, de altfel, vorbise despre carte si la Cluj. Din prezidiu au facut parte urmatorii oameni de cultura: doamna Mariana Enache; doamna Ioana Bota, prefatatorul cartii; scriitorul Marius Dragan; profesorul Vasile Leschian; omul de televiziune Calin Rus. Asa cum am aflat din scurta biografie pe care doamna Mariana Enache ne-a prezentat-o, tanarul autor (31 de ani) s-a nascut in Baia Mare, unde a locuit pana la varsta de 16 ani. Atunci, din motive personale, a fost nevoit sa plece in Anglia, unde s-a descurcat cu propriile forte. A studiat geografia, domeniu in care a terminat colegiul si universitatea, iar la varsta de numai 26 de ani ajunge doctor in geografie. Personalitate complexa, Mihai Matei Nistor poate fi considerat un sportiv (a facut ani de zile judo), un om de stiinta, dar si un bun scriitor. Precum scria Gheorghe Parja, Mihai Nistor “intruchipeaza profilul tanarului cuceritor cu vocatie de invingator”. Timp de mai bine de doua ore, lumea a elogiat autorul si cartea, nelipsind insa micile intepaturi dintre baimareni si clujeni, fiecare mandrindu-se cu valori si oameni importanti, de cultura, ca la o adevarata competitie. Insusi Mihai Matei Nistor a fost “revendicat” de ambele parti. Opera este constituita din 12 parti, 12 povestiri din tot atatea locuri, cu o subtila legatura intre ele. E tipul unui roman sub forma de jurnal, in care autorul se identifica cu personajul principal. Parafrazand cuvintele autorului, putem spune ca e o carte de exil a personajelor si chiar a scriitorului. Lucrarea are o dimensiune profund (inter)culturala, aducand in discutie obiceiuri, moduri de viata, plusuri si minusuri ale oamenilor de diferite etnii, natii, facand uz de un fin si decent umor. Impresionat de lucrarea autorului, dar nu si de conditiile gramaticale, editoriale, in care a fost publicata, domnul Teodor Ardelean a adresat metafore laudative, numind cartea o “lucrare demiurgica”, considerand, in acest caz, ca “Dumenzeu este cartea, carte ce contine cuvantul, rostirea, logosul”. Nu putem astfel crede decat ca e o lucrare importanta, valoroasa, cat se poate de interesanta, ce merita a fi citita.