O fosta sefa se vrea director

Conducerea Consiliului Judetean Maramures a primit un interesant raport privitor la situatia actuala a Muzeului Judetean de Etnografie si Arta Populara. Raportul respectiv ilustreaza managementul dezastruos al fostei sefe a sectiei, Rodica Silvia Pop, cauzat si de o lipsa a cunostintelor necesare pentru a ocupa o astfel de functie. Indragostita de functia pe care a ocupat-o, Rodica Pop isi doreste sa devina director al Muzeului de Etnografie si Arta Populara. Raportul intocmit de directorul interimar al Muzeului de Etnografie si Arta Populara creioneaza situatia, deloc roza, in care se afla in momentul de fata institutia. Mostenirea Rodicai Pop La Casa Sacel lipsesc geamurile si usile. Starea de conservare este mai mult decat precara. Grinzile de lemn de la fundatie (talpa casei) sunt in buna parte deteriorate. Din cauza pozitiei retrase si a faptului ca gardul lipseste, casa a fost locuita o perioada de boschetari. Mizeria lasata in urma de acestia e greu de descris. Casa Tamasesti se afla intr-o situatie critica, cu peretii descompletati. Vegetatia crescuta in preajma constructiei si in interiorul acesteia a favorizat slabirea structurii de rezistenta a casei care s-a inclinat spre sud, in mod vizibil. Sub greutatea zapezii, acoperisul Casei Borsa s-a prabusit in anul 2000. In 2005 a inceput reconstructia casei monument istoric pe un alt amplasament. La refacerea monumentului au fost folosite elemente de constructie netraditionale (stalpi de lemn de la liniile electrice de tensiune medie) in combinatie cu elemente originale ale casei si substante neconventionale (ulei ars de motor). Prin aplicarea mai multor straturi de ulei ars pe suprafata elementelor originale, pentru a le face sa fie asemenea stalpilor de la liniile electrice, au fost incalcate normele de restaurare si conservare in vigoare. Fara sa se efectueze anterior un studiu geotehnic care sa ateste stabilitatea terenului, cu atat mai mult cu cat era vorba de o constructie a carei fundatie trebuia realizata din pietre de cariera lipite cu lut, s-a ales un loc in panta care a fost nivelat. Urmarea fireasca a acestui fapt a fost ca imediat dupa ridicarea constructiei, terenul a cedat provocand dislocarea unor elemente constructive: talpa, stalpii de sustinere a prispei, ancadramentul usilor si geamurilor. La fundatia Casei-scoala Somcuta s-a folosit din abundenta betonul, in timp ce trebuia folosit ca liant doar lutul (situatie intalnita si la fundatia Casei Cicarlau). Din cauza ca nu s-a respectat inaltimea casei, contrafortii stalpilor de la prispa nu s-au mai potrivit la locurile lor, fiind prinsi cu aproximativ 25 cm mai jos. Unele parti originale din constructie au fost inlocuite cu elemente de la alte constructii, dar fara sa se pastreze destinatia acestora (grinzi de pereti au ajuns pe tavan). Cel mai frumos e ca restaurarea a fost finalizata prin folosirea unor elemente de feronerie moderne care nu existau la data functionarii cladirii (casa dateaza din 1784). Originalitatea casei Finteusu Mare a fost afectata prin inlocuirea acoperisului de paie cu unul de sita, fapt ce contravine operatiunilor de reconstruire si restaurare. In stadii diferite de degradare se afla acoperisurile caselor Giulesti, Berbesti, Ungureni, Costeni, Prislop, Babesti, surilor Buteasa si Lapus, morii Desesti si gabanaselor Aspra, Cupseni, Ungureni si Prislop. Sefa de sefa Reactia autoritatilor fata de cazul Rodica Pop este ciudata. Am incercat sa obtinem informatii legate de modul in care a fost angajata la fosta sectie de Etnografie pe post de sef, fara succes. Umbla zvonuri ca la dosarul de personal al fostei sefe Pop a fost „atasata” recent o diploma de etnolog. Asta pentru a-i folosi, daca este asa, la apropiatul concurs care va avea loc pentru functia de director al Muzeului de Etnografie. Diploma in cauza ar fi fost obtinuta prin cursuri la zi, ceea ce ridica si mai multe semne de intrebare. Cum poate Rodica Pop sa fi facut scoala la zi, fiind sefa de sectie, avand o norma intreaga (asa se spune) la Scoala ,,N. Iorga”, urmand si ceva cursuri prin Marea Britanie care au fost echivalate aici cu functia de muzeolog si fiind inscrisa si la doctorat, la Universitatea din Targoviste? Este drept, in Anglia nu a stat decat o luna. Pe baza acestui curs (de cateva saptamani) s-a ales cu o specializare care, in opinia unora cu un singur neuron, suplineste o facultate de profil. Interesant e ca, facand toate aceste lucruri, Rodica Pop a fost prezenta in fiecare zi in toate locurile amintite. Nu are absente nici la muzeu, nici la scoala, nici la cursuri, nici la doctorat si au pontat-o si vamesii de cate ori a plecat in strainatate. Nimeni nu poate sa explice cum poate o persoana sa fie prezenta in mai multe locuri in acelasi timp. Cu siguranta, Rodica Pop nu a terminat Etnologia la Universitatea de Nord din Baia Mare si, dupa cunostintele noastre, pentru aceasta specializare nu exista, la nici o universitate din tara, invatamant la distanta. Si atunci, de unde diploma? Doamna Pop are fel si fel de cursuri ciudate, care ii dau siguranta ca a ocupat functia in care a fost plantata de Grigore Man, pe lege. Mai mult, acum vrea sa participe la un concurs unde se cer studii de specialitate obtinute prin studiu intr-o facultate de profil. Daca se adevereste ca diploma depusa, cea de etnolog, a fost obtinuta la apelul bocancilor, cu concursul unor prieteni, intram in sfera penala a problemei. GAZETA a solicitat in mai multe randuri clarificarea situatiei de la Etnografie. Se pare ca, in ceasul al 12-lea, s-a format o comisie care va verifica dosarul Pop, felul in care a fost angajata etc. Ar fi bine ca secretariatul de concurs sa verifice cu atentie documentele depuse la dosar, pentru ca Rodica Pop nu indeplineste conditiile de concurs. Le-ar indeplini numai daca ar prezenta o diploma de absolvire a unui program postuniversitar in specialitatea Etnologie. Pentru cei de la Etnografie si de la Muzeu in general, Pop este o catastrofa de sef, de care nu au scapat. Dupa reorganizarea Muzeului Judetean, Pop a revenit pe functia pe care a ocupat-o cu largul concurs al lui Man, respectiv la sectia de Imagine. Evident, este sefa acestei sectii si, spre disperarea profesionistilor care au mai ramas in muzeu, incaseaza si spor de conducere. Nepasarea, incompetenta, diletantismul „Fiind vorba de monumente istorice protejate de lege, nu cred ca argumente de tipul: uzura constructiilor, zapada mare, lipsa fondurilor sau absenta fortei de munca pot justifica starea de conservare si mai ales interventiile lipsite de profesionalism in procesul de restaurare, de reconstruire si reparatiile efectuate in anii din urma la constructiile din cadrul Muzeului. Cele mentionate mai sus au fost posibile si datorita lipsei de preocupare si interes a celor care au finantat institutia de-a lungul timpului, a celor ce trebuiau sa verifice activitatea ce se desfasoara in Muzeu. Daca adaugam la aceasta nepasarea, incompetenta, diletantismul, lipsa de profesionalism, nu ne va fi chiar atat de greu sa intelegem cum a ajuns institutia muzeala in aceasta jenanta situatie”, concluzioneaza Dan Pop, directorul interimar al Muzeului Judetean de Etnografie si Arta Populara. Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro