O dublă sărbătoare la Șomcuta Mare

Recent, în orașul Șomcuta Mare  avut loc un marcant eveniment pentru viața social-culturală a acestei străvechi localități chiorene: inaugurarea Centrului Multifuncțional „Cetate” și lansarea cărții „Țara Chioarului. Istorie.1319-1876” (Editura Pandaprint, Baia Mare, 2024).

Evenimentul a debutat în generoasa sală festivă de la etajul I, cu intonarea imnului de stat al României, după care domnul Gheorghe Buda, primarul localității, a deschis manifestarea exprimându-și satisfacția pentru modul în care a fost modernizată clădirea Centrului Multifuncțional, o realizare de excepție sub aspect estetic și funcțional, precum și bucuria la ieșirea de sub tipar a unei cărți despre istoria seculară a Țării Chioarului, semnată de profesorul Simion Ciurte.  A dat apoi cuvântul doamnei subprefect Crina Fiorela Chilat, care a transmis mesajul prefectului județului nostru, Rudolf Stauder, și a felicitat pe cei care au făcut posibil un eveniment de o asemenea anvergură.

După alocuțiunile reprezentanților autorităților locale, a preluat microfonul dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care, excelent orator și neîntrecut moderator, timp de mai bine de două ore a magnetizat selecta asistență (circa 180 de persoane) cu discursul său elevat și bine documentat.

Redăm mai jos câteva idei din cuvântul de debut al moderatorului: „Lansările de carte au intrat în obișnuința culturii ca un eveniment ce se desfășoară, de regulă, după un anumit ritual în care privilegiat este autorul cărții. Lăudați sunt, dacă merită, editorii și tipografii care au contribuit la apariția acesteia și apoi un privilegiu deosebit îl are moderatorul, care poate prelungi sau scurta lansarea, după cum simte interesul și paciența ascultătorilor sau, dimpotrivă, indiferența acestora. Moderatorul trebuie să provoace asistența, să-i stârnească interesul pentru carte și autor, acesta din urmă fiind un mic creator, un făptuitor al unei misiuni apostolești. Profesorul Simion Ciurte, autorul acestei admirabile cărți despre ținutul Chioarului, s-a achitat cu cinste și profesionalism de misiunea asumată ca vrednic chiorean. M-am bucurat când mi-a devoalat intenția de a realiza o monografie a Chioarului atât de necesară mai ales pentru tineret și, la final, am avut privilegiul, ca și responsabilitatea, să parcurg manuscrisul, permițându-mi să-i fac unele observații pe care văd că și le-a însușit...Iar colegul meu, conf. univ. dr. Ștefan Vișovan, nu numai că a corectat manuscrisul, dar a înzestrat cartea cu o competentă și consistentă postfață. Văd că Simion are emoții, să fim îngăduitori cu el și să-i ascultăm mărturisirea cu care vine în fața noastră”.

A urmat la cuvânt autorul, care a ținut să mulțumească participanților, considerând numărul mare al acestora drept expresia interesului legitim pentru istoria locală și doar în subsidiar pentru autor. Totodată, și-a mărturisit dorința avută ca lansarea monografiei să aibă loc în clădirea încărcată de istorie – aflată în atenția Primăriei pentru a o reda în totalitate destinației propuse –  și, mai ales, în sala în care s-a ținut Adunarea Generală a Astrei în luna august a anului 1869, la care au participat personalități ilustre ale istoriei române, precum George Barițiu, Iosif Vulcan, dr. Ion Rațiu etc. Ca fiu al Chioarului și profesor de istorie, a simțit nevoia de a cerceta trecutul acestuia și de a-l face cunoscut contemporanilor. Câți știu, s-a întrebat retoric autorul, că în Peștera Cuciulat există picturi rupestre datând de circa 12.000 de ani?!

În continuare, moderatorul l-a provocat la cuvânt pe lector universitar dr. Ilie Gherheș, fiu al Petrovei, deci al Țării Maramureșului, dar cunoscător și al celorlalte „țări”, prin urmare și al Chioarului. Acesta a început prin a felicita pe primarul Gheorghe Buda, numindu-l „primar cultural”, pentru atenția și sprijinul acordate activității culturale, precum și pe profesorul Simion Ciurte, autorul unei cărți scrise cu o obiectivitate tranșantă, sine ira et studio.

„Aflat la vârsta senectuții –  a afirmat Ilie Gherheș – distinsul autor Simion Ciurte a reușit să ne dea o carte despre sinea noastră etnoistorică, conturând chiar un profil distinct al identității chiorene, cu acribie de manual, dar și cu multă emoție”. Iar despre capitolul dedicat revoluției de la 1848-1849 în Chioar, vorbitorul afirmă că aici autorul „reușește să redea, cu minuție de epopee, dramatismul epocii, când în Chioar nu a rămas sat românesc fără martiri, fără acele triste locuri de supliciu, cu spânzurători numite furci sau acăstouă, rămase apoi în toponimia locului ca o rană a memoriei”.

Despre carte și autor a vorbit apoi dr. Florian Roatiș, cercetător științific la Biblioteca Județeană, prezentat de moderator ca „fiu al Băseștiului”, deci al „țării” învecinate. Acesta a devoalat dubla postură în care se află: ca substitut al redactorului de carte, dr. Ștefan Vișovan, care nu s-a putut deplasa la Șomcuta, și ca vechi coleg și prieten cu Simion Ciurte.

„Orice carte publicată – a afirmat vorbitorul – reprezintă o izbândă a spiritului. La fel este și cartea pe care ne-o oferă Simion Ciurte... Mărturisesc că m-am mirat și bucurat în același timp când am aflat că scrie o monografie despre Chioar. Mirarea era generată de amploarea demersului științific în care se implica, la câțiva ani de la pensionare, iar bucuria de faptul onorant că își continuă astfel munca intelectuală, în timp ce majoritatea covârșitoare a cadrelor didactice nu mai publică nici măcar un simplu articol! Vasta și variata sa activitate – de profesor, director și inspector de specialitate – se complinea, astfel, cu aceea de cercetător al istoriei române. O istorie devenită aproape o Cenușăreasă în programele școlare, unde istoriei patriei i se rezervă 1-2 ore pe săptămână, pe când în alte țări europene i se alocă 3-4 ore istoriei naționale...În plin proces de globalizare, sunt neglijate, eufemistic spus, alături de istorie, și limba română, limba latină și geografia – tocmai disciplinele care contribuie la formarea conștiinței identitare românești... Or - a continuat profesorul Roatiș - încă Tucidide și Cicero, în antichitate, atribuiau istoriei o valoare pragmatică, considerând-o magistra vitae (învățătoarea vieții), capabilă de a educa și instrui prin pildele și învățămintele reținute din succesiunea inexorabilă a generațiilor”. Aceeași concepție despre istoria scrisă o întâlnim și la cronicarii români și îndeosebi la pașoptiști, fiind citați Florian Aaron, Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu.

În continuare, Florian Roatiș a trecut succint în revistă capitolele cărții, relevând modul de abordare al autorului, precum și vastitatea și importanța informațiilor decantate cu pricepere de acesta din cărți și arhive, dovadă fiind o uriașă și adecvată bibliografie. Dubla specializare (istorie și geografie), precum și experiența didactică și culturală i-au permis autorului o abordare obiectivă și cvasi-completă. A început, firesc, cu prezentarea cadrului geografic al Chioarului, cu incursiuni în epoca veche, urmat de un capitol cuprinzând istoria renumitei Cetăți a Chioarului (Cetatea de Piatră), construită din necesitatea apărării graniței de nord-est a Transilvaniei în fața invaziilor tătarilor. Atestată documentar din anul 1319 (alți istorici se referă la anul 1246), Cetatea de Piatră a fost centrul în jurul căruia a gravitat întreaga viață social-politică și, desigur, militară, a ținutului Chioarului, ocupată de Mihai Viteazul în noiembrie 1599. Cetatea a fost dărâmată în anul 1718, Consiliul de Război al Austriei considerând-o inutilă, întrucât lupta împotriva turcilor se mutase în sud, pe Dunăre și în Banat. Sunt prezentate apoi satele Chioarului cu populația lor, autorul făcând apel la datele rezultate din recensămintele din anii 1786/1787, 1850, 1857 și 1869/1870, cu administrația, organizarea judecătorească, viața economico-socială, cultura materială și spirituală, un capitol impresionant fiind dedicat luptei chiorenilor în revoluția de la 1848-1849, autorul evidențiind curajul, demnitatea, martiriul și patriotismul acestora. În finalul cărții, trei scurte capitole se referă la viața culturală și la evoluția seculară a învățământului în Chioar.

În continuare, profesoara Alina Talpoș, directoare a Liceului Teoretic „Ioan Buteanu” și președinta Despărțământului „Astra” din Șomcuta Mare, l-a felicitat pe domnul Gheorghe Buda, primarul orașului, pentru că a redat chiorenilor o „râvnită și minunată clădire-cetate, plină de istorie”, iar fostului lor coleg și director, profesorului Simion Ciurte, i-a înmânat o diplomă de onoare din partea celor două instituții pe care le reprezintă, pentru publicarea cărții care reînvie istoria Chioarului, dar și pentru întreaga sa activitate sub semnul „Astrei” șomcutene.

După un moment artistic în care Daiana Mureșan, elevă în clasa a XII-a la liceul din localitate, a interpretat cântecul chiorean vechi de peste un secol, „Jale-i pare codrului”, dr. Teodor Ardelean a încheiat cu alte referiri la carte și autor. „Cărțile își au destinul lor” a spus acesta, reiterând adagiul latin, „iar cărții lui Simion îi prevăd un destin fericit, întrucât este o carte rară și Chioarul este lipsit de monografii…Sunt importante cele două lucrări ale regretatului Valer Hossu, Nobilimea Chioarului (2003) și Elita Chioarului (2011) ca și Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar (1983), lucrare colectivă coordonată de Gheorghe Pop și Ion Chiș Șter – aceasta din urmă premiată de Academia Română – , dar impactul cărții semnate de Simion Ciurte va fi mult mai mare. Este o carte științifică, scrisă cu talent literar, care se citește, în unele capitole, ca un roman... Cartea de față vibrează de un patriotism sincer, fiind ușor sesizabile căldura și empatia autorului pentru locuitorii acestei zone cărora istoria le-a hărăzit umilințe și nedreptăți, dar ei nu s-au încovoiat, ci dimpotrivă, au stat dârzi, apărându-și cu demnitate colțul lor de țară”.

Dr. Teodor Ardelean a încheiat cu îndemnul de a ne cerceta și cunoaște istoria și de a scrie cărți despre identitatea noastră, căci „Sunt vremuri în care cei ce îndrăznesc pot face lucruri minunate”.