O carte-document de factura enciclopedica

* Aparuta la editura clujeana „Limes”, in colectia „Paradigme”, cartea lui Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”, „Limba romana si cultivarea ei in preocuparile ASTREI”, se constituie intr-o radiografie profunda a rolului pe care ASTRA l-a avut in lupta pentru emancipare nationala a romanilor transilvaneni. Constituind si subiectul tezei de doctorat (sustinut de Teodor Ardelean anul trecut), „Limba romana si cultivarea ei in preocuparile ASTREI” este o monografie densa, o carte-document de factura enciclopedica. Apreciata de prof. univ. dr. Victor Grecu ca fiind „o enciclopedie consacrata ASTREI”, lucrarea lui Teodor Ardelean este structurata in 12 capitole, intr-o incercare reusita de prezentare a istoriei Asociatiei Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, de la infiintarea acesteia, in 1861, la Sibiu, si pana la preocuparile actuale ale ASTREI privind problemele limbii romane, in colaborare cu Filiale ale Academiei Romane, „o cercetare de decupaje si secvente, care poarta in sine marturia intregului, fiindu-le lasata altora ocazia de a incerca o viziune mai integrala si mai reusita”, dupa cum marturiseste autorul. Marile teme legate de activitatea ASTREI si rolul acesteia in fenomenul limbii romane sunt grupate in capitole ce trateaza unitatea limbii si unitatea nationala, elitele astriste si preocuparile acestora pentru problemele teoretice si practic-aplicative ale limbii romane, limba romana si cultura populara, limba si cultura prin biblioteci, cultivarea limbii romane prin teatru, contributia ASTREI la lupta impotriva nestiintei de carte, limba si cultura prin „scolile taranesti” si cultivarea limbii romane prin articolele si studiile din revista „Transilvania”, organul de presa al ASTREI (aparitie, program, problematica, lupta pentru stabilirea si aplicarea unitara a ortografiei). Lucrarea este completata de sase anexe ce cuprind informatii legate de adunarile generale ale ASTREI, presedintii Asociatiunii, o lista selectiva cu membrii de onoare ai ASTREI si anul alegerii lor, fruntasii ASTREI – membri ai Academiei Romane, adunarile generale ale Societatii pentru fond de teatru romanesc in perioada 1870-1914 cu personalitatile care s-au implicat si faptele si evenimentele culturale de referinta din teritoriile locuite de romani, petrecute in perioada imediat premergatoare infiintarii ASTREI si anii scursi pana la Marea Unire din 1918. O bibliografie consistenta intregeste aceasta lucrare de exceptie, pe care prof.univ.dr.Victor Grecu o considera „o carte romaneasca de invatatura, un catehism al vietii culturale si national-politice a romanilor (...) un oratoriu inchinat limbii romane si rosturilor ei multiple, precum si un omagiu, rostit cu puterea fagaduintei unui sacerdot si taria pietrelor de la temeliile unei catedrale, tuturor exponentilor si militantilor ASTREI, fauritori ai unui destin istoric nepieritor.” O enciclopedie consacrata ASTREI „O opera docta si edificatoare, ale carei dominante sunt noutatea, originalitatea si factura personala, care se distileaza in toate componentele ei, temeinicindu-i, prin valoarea, oportunitatea si utilitatea aportului ei, ratiunea de a fi, toate acestea arcuindu-se in piscurile creativitatii. Caci exegeza uimeste si incanta prin noutatea abordarii, straina sabloanelor si sfidand seniorial tiparele, exultand prin gestarea si chipul personal al elaborarii ei, surprinzand „sunetul specific”, cum spuneau Ibraileanu si Caragiale, viziune si maniera repudiate, poate, de orgoliul ori „fumul atotputerniciei” unor specialisti si in care se rasfrange personalitatea autorului, toate purtand, suveran si autoritar, pecetea creatiei personale. Asadar, o constructie ingenioasa, originala, pertinenta si revelatoare, urmand in esenta, ascensiunea cunoasterii, individualizandu-se prin coerenta, cursivitate, armonie si sugestivitate, care, dintru inceput, declanseaza ispita receptarii si apetitul lecturii. Caci in chemarea acesteia se convertesc, subtil dar ademenitor, ecourile tainice ale unui autentic si structural filon national-patriotic propriu autorului, care ii sporesc patosul si savoarea.” – prof.univ.dr. D.H.C. Victor V. Grecu, cercetator stiintific principal I al Academiei Romane. Certificatul de nastere al fiecarui roman e limba, caci limba se transmite ereditar-social tot asa cum se transmit caracterele ereditar-biologic. Acest act e mai presus decat orice produs birocratic al vreunui birou de stare civila, pentru ca limba simtita, limba vorbita, limba traita este mai presus chiar si decat limba in care se fac mentiunile oficiale. Acest fel de a simti lucrurile e mai sensibil si mai profund exact atunci cand insasi LIMBA este lovita, cand altii, din diferite ratiuni, atenteaza la existenta ei, la demnitatea ei, la dreptul ei. Natiunea este vie numai prin limba ei, iar fara limba „o natiune e moarta... precum trupul e mort fara suflet”, rostea sententios Timotei Cipariu la adunarea de la Blaj din 1871. Foaia de parcurs, pe care ASTRA a alcatuit-o pentru poporul roman din Transilvania, cu scopul emanciparii sale nationale prin felurite intreprinderi culturale, cuprinde inscrise cu majuscule rubricile: „folosirea limbii”, „grija fata de limba”, „pastrarea limbii”, „cultivarea limbii prin literatura”, „cultivarea limbii prin scoli, prin biblioteci, prin teatru etc.”, „sfantul drept al limbii”, „educarea prin limba si educarea limbii”, „dragostea de limba”, „podoaba limbii”, „misiunea limbii”, „chemarea limbii”, izbavirea limbii”, „lumina limbii”, „batalia pentru limba”, „renasterea prin limba”, „miracolul limbii”, „pledoaria pentru limba”... Toate aceste sintagme, in diferite variante lingvistice si contexte situationale, au constituit osatura unor politici culturale, care s-au concretizat in practica prin: articole publicate, expuneri sau disertatii publice, raspunsuri documentate la diferite provocari, conferinte, serbari populare, dezbateri, medalioane, spectacole, intalniri, cursuri metodice etc. Pentru fiecare perioada, in functie de necesitati, ASTRA a instrumentat formele cele mai pertinente si mai oportune de a cladi, caramida cu caramida, asezare cu asezare, edificiul national cultural, considerat drept unica varianta de implinire treptata a idealului national, de realizare a emanciparii si unitatii romanesti.” – prof.dr. Teodor Ardelean. Ioan BOTIS