O altA imagine a Suveranului Pontif in America

Din cele mai multe puncte de vedere, vizita Papei Benedict al XVI-lea in SUA si-a atins obiectivul principal - sa insufle speranta in randul catolicilor americani si al altor credinciosi care au nevoie de incurajare in aceste vremuri tulburi. Avand intalniri personale cu victime ale abuzului sexual, a creat noi asteptari cu privire la biserica catolica americana, care s-a aflat de prea multa vreme intr-o situatie dificila, scrie The Christian Science Monitor, citat de Rompres. El le-a reamintit americanilor si tarilor membre ale ONU despre puterea morala - si responsabilitatile - natiunilor libere si prospere. Atitudinea sa blanda si mesajul nuantat au lasat o impresie cu totul diferita fata de reputatia sa de conservator dur. “Sincer vorbind, nu cred ca s-ar fi putut descurca mai bine de atat in a-si remodela imaginea”, opineaza Paul Lakeland, directorul Centrului pentru Studii Catolice din cadrul Universitatii Fairfield din Connecticut. Primirea entuziasta de care s-a bucurat din partea publicului, insa, nu are semnificatia ca americanii romano catolici sunt gata sa-si schimbe viziunea asupra invataturilor bisericii. Pe langa oftaturile de usurare, in mintea credinciosilor persista si o multime de intrebari serioase. Ce se va intampla acum cu criza abuzurilor sexuale? Vor fi cuvintele mari urmate si de actiune? Si ce va face Papa pentru a ajunge la tinerii catolici, care sunt din ce in ce mai indepartati de biserica? Fara indoiala, cel mai incarcat emotional moment al vizitei papale a fost intalnirea secreta a Suveranului Pontif cu cinci victime ale abuzului din Boston. A fost singura intalnire in timpul careia Papa a ascultat mai mult decat a vorbit. “I-am spus ca eram baiat de altar... si nu a fost vorba doar despre abuz sexual, ci si despre abuz spiritual”, a declarat Bernie McDaid pentru CNN. “I-am spus si ca in biserica pe care o conduce creste un cancer si ca trebuie sa faca ceva in legatura cu acest lucru”. Faith Johnston, o tanara care a fost abuzata cu opt ani in urma, a izbucnit in plans si nu si-a putut spune povestea, insa prezenta ei a fost o dovada elocventa a faptului ca abuzurile nu au fost doar greselile anilor ’60 si ’70. Cardinalul Sean O’Malley, din Boston, i-a inmanat Papei o lista cu numele a 1.500 de victime ale abuzului, din zona Bostonului. Cei trei supravietuitori ai abuzului care au vorbit apoi in public au declarat ca s-au simtit consolati de catre Papa si ca el le-a auzit cu adevarat mesajul. Alte victime considera intalnirea ca fiind un clar pas inainte, insa afirma ca vorbele trebuie sa fie urmate de actiuni si mai puternice. “Facem copiilor un imens deserviciu daca stabilim un nivel foarte scazut al asteptarilor privitoare la o personalitate mondiala atat de puternica”, spune David Clohessy, director national al Retelei Supravietuitorilor Abuzurilor comise de Preoti. SNAP cere asumarea unei mai mari responsabilitati din partea episcopilor care au mutat preotii abuzivi din parohie in parohie. Multi catolici spera ca acest pas va fi primul in directia unei schimbari semnificative. Un sondaj recent realizat de ABC News si Washington Post a aratat ca procentul catolicilor suparati de felul in care s-a ocupat biserica de acest scandal este de aproximativ 75 la suta, cu aproape 20 de puncte mai mult fata de anul 2004. Abordarea pozitiva a Papei Benedict din timpul vizitei a avut un impact si asupra educatorilor catolici, Papa tinand un discurs in fata directorilor de colegii, universitati si scoli. “El pune problema intr-un mod diferit decat a fost pusa in ultimii zece ani”, spune Lakeland. “Presiunea existenta in acest moment vizeaza gesturile ce ar trebui facute de institutiile catolice - de a promova atat credinta, cat si ratiunea - insa fara acest nor al interdictiilor si sanctiunilor”. Cand s-a aflat ca intalnirea interconfesionala de la Washington avea sa constea intr-un discurs tinut de Papa, fara a exista si discutii, unul dintre grupurile musulmane a respins invitatia si a trimis o scrisoare in care cerea deschiderea unui dialog real. In ciuda feedback-ului pozitiv, o asemenea vizita nu va putea schimba felul in care oamenii privesc invataturile bisericii sau faptul ca biserica trebuie sa se schimbe. “Criticile vor exista in continuare”, adauga Dillon, “insa multe dintre ele vor avea un alt ton”. Alte voci, insa, afirma ca unele aspecte necesita o implicare mai profunda si mai serioasa din partea Papei. Donna Freitas, autoare a “Sex si suflet”, un studiu al religiei si sexualitatii in campusurile universitare, a predat tinerilor catolici si a intervievat pe multi dintre acestia cu privire la viata lor spirituala. In afara unui grup mic de tineri ortodocsi, “tinerii catolici nu simt ca invataturile bisericesti sunt relevante pentru viata lor”, spune Freitas. “Nu este vorba doar despre apatie, ci si despre manie si frustrare”. Alaturi de criza abuzurilor sexuale, spune ea, cea mai importanta problema este gasirea unei modalitati de a atrage tinerii catolici pe termen lung. “Trebuie sa simta ca sunt ingrijiti, mai curand decat indoctrinati”, explica Freitas si adauga: “Ei sunt viitorul bisericii”. Blandete si modestie Intalnirea interconfesionala care a avut loc la Washington, cu aproximativ 200 de lideri ai altor religii a fost ceremonioasa, insa a subliniat in mod prea putin coerent provocarile zilei de astazi. Imaginea de bunic a Papei, care s-a deplasat cu papamobilul si si-a deschis bratele catre multimile de pe stadioane ar putea simboliza o reinnoire a bisericii, sugereaza unele voci. “Lasa o impresie de blandete si modestie, cat se poate de diferita fata de reputatia sa de «Cardinalul Nu» - dobandita de «nu»-urile impuse bisericii: nu contraceptiei, nu avortului, nu hirotonisirii femeilor”, opineaza Michele Dillon, profesoara de sociologie la Universitatea New Hampshire din Durham. The Christian Science Monitor