NUP in dosarul APSA

Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures le-a scos „imaculate” pe cele sapte persoane acuzate de liderul sindical Ioan Cernestean de fapte cu iz penal. Rezolutia data de Parchet la finele lunii aprilie in stufosul „dosar APSA” este catalogata de Cernestean drept „total lipsita de realism”. Sindicalistul e convins ca la o verificare mai atenta a documentelor ieseau la iveala multe nereguli. In urma cu cateva luni bune, mai multe persoane care au detinut functii de conducere in cadrul Societatii Accesorii si Piese Schimb Auto SA (APSA) au intrat in vizorul Parchetului. Motivul? Liderul de sindicat de la APSA, Ioan Cernestean, semnalase printr-o plangere o serie de aspecte susceptibile a constitui infractiuni de delapidare si abuz in serviciu contra intereselor publice. De atunci, APSA S.A a intrat in „moarte clinica” si zile urmatoare isi va da probabil „ultima suflare”. Motivele decaderii uneia dintre „societatile de frunce” ale economiei maramuresene pareau clare cel putin pentru liderul sindicatului „Gloria”. Potrivit lui Ioan Cernestean, principalele cauze care au generat prohodul societatii au fost: „plata produselor livrate de APSA firmei Wihag a fost facuta cu intarzieri foarte mari, renuntarea la fabricarea produselor pentru firma SNEIDER din Germania, concurenta firmei Wihag, productie realizata 90-95% pentru export; politica firmei Wihag in pozitia de actionar majoritar la APSA a fost directionata numai in interes propriu; cheltuieli nejustificate; vanzari dubioase; firmele Wihag-ROM, Thaeron, Wekotatekh (toate din Baia Mare) aveau administratori membrii Consiliului de Administratie de la APSA. Wihag ROM a preluat incet, dar sigur, toate comenzile APSA la export, toate tranzactiile facandu-se prin aceasta firma, se subintelege cu comision”. Numai ca, in 30 aprilie, Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures a dispus neinceperea urmaririi penale (NUP) in cazul celor sapte. De ce? Vinovatii fara vina... Acuzele aduse lui Radu Mircea Munteanu, fost director FPS, Wolfgang Werner, vicepresedinte in Consiliul de Administratie al SC APSA SA si concomitent administrator SC Wihag ROM SRL, Adrian Grecu, fost membru in Consiliul de Administratie si Liuben Berstein, fost director APSA, au fost legate de modul de privatizare a societatii si, mai ales, managementul post-privatizare care s-a soldat cu falimentul societatii. Cercetarile au fost efectuate de Inspectoratul Judetean de Politie Maramures care a si propus neinceperea urmaririi penale, solutie confirmata ulterior de procuror. Liviu Talpos, fostul director general APSA SA, a fost suspectat de Cernestean de primirea unor comisioane pentru marfa vanduta la export si intern, fier vechi, deseuri, cumpararea unor scule la preturi mari de la firme preferentiale, care nu erau necesare in procesul de productie; vanzarea unor active preferential si diferentiat; confectionarea in societate a unor articole de tamplarie in interes personal, folosirea muncitorilor societatii pentru lucrari personale; folosirea utilajelor societatii pentru lucrari la casa socrilor, cumpararea de piese auto de la APSA prin firme proprii, vanzarea a 3 autoturisme SKODA fara licitatie si sub pret, una fiind cumparata chiar de el. Insa, in rezolutia procurorului se arata ca relatii comerciale cu asa numitele „firme capusa” au fost aprobate de Consiliul de Administratie (CA) al societatii si ca tot CA si-a insusit vanzarea unor mijloace fixe. In schimb, Talpos a recunoscut folosirea utilajelor si a personalului in interes personal si cumpararea unor bunuri de la APSA, dar sustine ca a platit. Drept dovada, a prezentat doua facturi emise intamplator in aceeasi zi: 3.11.2005. Potrivit procurorului, si vanzarea masinilor s-a facut motivat si tot pe baza de facturi. Asupra lui Francisc Bota, fost director tehnic la APSA, au planat suspiciuni similare: nu tine evidenta sculelor si dispozitivelor din inventar, imprumutandu-le unor firme fara a solicita restituirea lor etc. Dar procurorul a aratat ca nici aceste acuze nu se confirma. Iar Catalin Tatu, fost sef de aprovizionare, a scapat de capetele de acuzate deoarece Cernestean a recunoscut ca nu detine probe materiale care sa dovedeasca dobandirea ilicita a averii. „Total lipsita de realism” Cernestean s-a aratat dezamagit de rezolutia Parchetului si o catalogheaza drept „total lipsita de realism” si e convins ca „daca se verificau atent toate aceste documente si acte se gaseau mult mai multe nereguli, ori faptul cerut de IPJ, sa fac dovada prin acte este total utopic, de parca nu ar fi stiut ca nu pot face rost de acestea. (...) Pentru verificarea in detaliu a tuturor activitatilor se cerea din partea IPJ Maramures o munca enorma, ceea ce cred ca nu s-a facut. Nu s-a audiat personalul de la transport, constructii, intretinere etc”. Cernestean crede ca verificarile in dosarul APSA ar trebui sa continue si spune ca ar fi moral si legal ca „plata unei parti a pasivului APSA sa fie suportata de catre organele de conducere, administratori, cenzori, alti angajati. Este o cerinta impusa de legea falimentului, dar si o cerinta morala fata de salariati, dar si de ceilalti actionari, altii decat firma Wihag”. Pana una alta, activele societatii sunt scoase la mezat pentru plata datoriilor ce depasesc 120 de miliarde de lei vechi. Si, probabil, zilele acestea cei 30.000 de mp de constructii si 6 ha de teren aferent isi vor gasi un cumparator, ceea ce inseamna ca fostul furnizor numarul 1 de piese pentru toate masinile romanesti va fi „ingropat” definitiv. Si, probabil, cu APSA vor merge in „mormant” si motivele decaderii si ulterior a falimentului societatii. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro