Nu puteți să-l denigrați pe Mihai Eminescu!

„Trăim într-o lume relativ prosperă, care, deşi este atinsă de boli caracterizate ca incurabile, ne dă răgazul necesar să ne gândim din când în când şi la cultură, adică la universul care ne înconjoară şi care, în acelaşi timp, se află şi înăuntrul nostru.

Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creaţii şi realizate adesea în cadrul unor instituţii. De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creaţie) şi şcoala (instituţie).

Azi, se cuprind tot mai mult în cultură şi ştiinţele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creaţia superioară la care a ajuns, a învăţat şi multă matematică şi fizică. Creaţiile spiritului omenesc ne arată că «la început a fost Cuvântul» şi că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute şi cele nevăzute, cele palpabile şi cele inefabile.

Cultura se cheamă naţională la popoarele care au atins stadiul de naţiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu.

Unii se întreabă de ce Ziua Culturii Naţionale se ţine de ziua naşterii lui Eminescu. Este simplu: când se vorbeşte despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Dincolo de calificativele superlative care s-au adăugat numelui şi personalității sale, Eminescu cuprinde in nuce cultura românească însăşi, cu mai toate operele (creaţiile) şi instituţiile sale.

Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filosofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice. Manuscrisele sale - 46 de volume, aproximativ 14 mii de file - au fost dăruite de Titu Maiorescu Academiei Române. Ele s-au materializat în 14 volume tipărite, prezentate şi digital în şapte CD-uri. De aici se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea.

Eminescu a cunoscut direct instituții de cultură precum școlile de toate gradele, bibliotecile, teatrele, casele de cultură, cenaclurile, tipografiile, revistele şi presa în general. Iată de ce sărbătorim Ziua Culturii Naţionale la 15 ianuarie, ziua naşterii lui Eminescu”.

Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române