„Nu pot să fiu de acord cu factori de decizie care se apleacă la orice curent din exterior”

Este un om cu o bogată experienţă în administraţia publică. A ajuns la al treilea mandat ca şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş şi al cincilea ca şi consilier judeţean. Emil Marinescu vorbeşte, într-un interviu acordat GAZETEI de Maramureş, despre problemele şi priorităţile judeţului.

Reporter: Care sunt provocările şi priorităţile pentru Maramureş în acest mandat?

Emil Marinescu: Prioritatea este finalizarea proiectelor începute, dar şi punerea în operă a unui proiect şi a unui program mai vechi care înseamnă racordarea judeţului la reţelele de transport internaţional, care ar duce la contractibilitate sporită pentru investitori. Şi aceasta este o prioritate pentru actuala conducere a Consiliului Judeţean de a atrage investitori şi a crea locuri de muncă, pentru că e o nevoie acută de locuri de muncă în judeţul Maramureş, gândindu-ne că a scăzut mereu nivelul PIB-ului, într-un clasament de profil cu celelalte judeţe din România.

Aceste idei se pot materializa dacă Ministerul Transporturilor va înţelege că pentru zona de Nord Vest care este şi cea mai rarefiată în drumuri, problema majoră rămâne în continuare reabilitarea drumurilor judeţene, naţionale, europene, dar şi o conexiune cu sistemele internaţionale de transport. De asemenea, încă nu este şi aşteptăm cu mult interes un program care ar însemna lansarea unor parking-uri industriale.

Rep.: Cum vedeţi colaborarea cu noua echipă şi noul plen al Consiliului Judeţean?

E.M.: Colegii mei nu sunt străini de administraţie, şi, în ceea ce priveşte plenul, sunt oameni cu experienţă, deşi pentru prima dată numărul celor vechi este sub jumătatea numărului total de consilieri. Am avut o colaborare bună. Sunt optimist pentru că oamenii au promovat oameni cu multă experienţă, cu viziune şi cred că se poate lucra în echipa de consiliu în condiţii deosebite şi pot conduce la idei constructive şi benefice pentru judeţ.

Rep.: Se tot vorbeşte despre problemele principalelor proiecte ale judeţului. Cât de prăpăstioasă e situaţia şi în ce măsură e vorba de erori umane sau cauze externe?

E.M.: Sigur că se cunosc aceste probleme pe care le avem pe proiectele mari, inclusiv preşedintele cunoaşte situaţia, fiind şi jurist, s-au trimis tot felul de sesizări şi s-a purtat o corespondenţă spre ministere şi agenţiile care pot să-şi spună un punct de vedere care să ne ajute să ieşim din impasul în care suntem, pentru că o reziliere a contractului ar putea duce la procese lungi care să ne scoată din program, de asemenea ministerele de resort pe fiecare finanţare trebuie să-şi spună punctul de vedere pentru a preîntâmpina corecţiile sau să elaboreze norme metodologice, caiete de sarcini agreate de UE, din care noi să nu ieşim. Sigur că s-a greşit, dar nu cred că s-a greşit cu bună ştiinţă, intenţionat.

Rep.: Eterna întrebare a maramureşenilor: de ce noi nu avem proiecte majore de infrastructură? Ce se poate face?

E.M.: În acest moment există proiecte majore în Maramureş şi sperăm că va mai intra în această toamnă cel cu sistemul integrat de management a deşeurilor în valoare de vreo 60 de milioane de Euro, este programul ADI cu apă, există proiectele de reabilitare a drumurilor de la Dej la Baia Mare, de la Baia Mare la Satu Mare, cât şi de la Baia Sprie la Bârsana, de la Sighet la Baia Mare şi de la Borşa cu graniţa cu judeţul Suceava şi trebuie să înceapă cât de curând atacarea segmentului dintre Moisei şi Sighet. Trebuie să ne gândim şi la sustenabilitate, pentru că majoritatea dintre ele conţin şi o parte de cofinanţare şi ne aşteaptă, sper, şi modernizarea pistei Aeroportului Internaţional Baia Mare, unde iar avem nevoie de o cofinanţare majoră, şi capacitatea de susţinere a Consiliului Judeţean este limitată.

Rep.: Aţi fost întotdeauna un susţinător al promovării tradiţiei, culturii şi spiritualităţii. Credeţi că facem suficient pentru păstrarea identităţii Maramureşului?

E.M.: Avem în perspectivă un proiect, dar nu m-aş referi neapărat la acest proiect, l-aş lăsa ca pe o supriză. CJ a mai avut intervenţii în ceea ce priveşte păstrarea tradiţiilor şi mai ales a patrimoniului cultural al judeţului Maramureş, în special în ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie. Ele nu au fost respectate, pentru că de multe ori te loveşti de mentalitatea cetăţeanului: „pe noi ne îngrădiţi să introducem noul prin nu ştiu ce materiale mai mult sau mai puţin strălucitoare, cum ar fi inoxul, care în niciun caz nu sunt compatibile cu ceea ce înseamnă tradiţia de-a lungul anilor în judeţul Maramureş şi mă refer la piatră, lemn şi poate chiar şi fierul forjat. Iată că mulţi cetăţeni au lăsat să le intre noul în curte, care nu seamănă deloc cu ceea ce a fost şi vedem o gospodărie veche, cu una nouă lângă ea, şi asta înseamnă kitch, ceea ce scade din atractabilitatea judeţului Maramureş. Păstrarea acestor elemente este mult mai bine pusă la punct în judeţele din centrul Transilvaniei şi sper ca să înţeleagă toţi factorii de specialitate, dar şi cetăţeanul, că a ne păstra portul, tradiţia, cultura, înseamnă a ne continua istoria bogată şi atractivă în acest segment.

Rep.: Despre limitările legislative şi economice de care vă loviţi în exercitarea atribuţiilor?

E.M.: Ele au fost nenumărate în ultima perioadă şi pe parcursul derulării unui proiect, a unui program, s-au schimbat de nenumărate ori. Eu sper că cei care propun teme pentru schimbări legislative să o facă de aşa manieră încât să nu o facă de două trei ori pe an, ieşind în extrema cealaltă, în care nu o putem aplica, doar la gândul că sub forma asta ne vor aplauda cei din UE pentru că am făcut legi şi suntem şi mai limitativi, judecând prin asta că plecăm capul la orice şi nu vizăm şi interesul nostru, în special în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor, fiabilitatea, viaţa unor IMM-uri, care vizează venituri atât la populaţie, cât şi la stat, dar şi o creştere a capitalului pe care o are la un moment dat o anumită regiune, o anumită zonă. 

Gândiţi-vă când am distrus câteva întreprinderi mici cu câteva sute de locuri de muncă, gândiţi-vă când facem câteva restricţii pe mediu, am restrâns arealul de protejare a unei zone şi nu putem construi nimic acolo pentru că trebuie să respectăm ecosistemul, dar avem probleme de fapt în a implementa anumite proiecte şi programe pentru că trebuiau executate lucrări publice şi deranjat mediul, ca să spun aşa.

Gândiţi-vă la alte chestiuni care vizau gradual anumite taxe şi impozite care au condus la falimentarea acestora.

Suntem cu multe zeci de ani în urma lor în ceea ce priveşte tehnologia, dar au pretenţia să absorbim fonduri pe programe de tip POSDRU. Nu spun că nu sunt bune, dar după ce ai pregătit specialistul, nu poţi să-l şi plăteşti că pleacă tot la ei. Asta înseamnă că îţi dau cu o mână şi cu alta îţi iau. Nu pot să fiu de acord cu factori de decizie care se apleacă la orice curent din exterior, indiferent că se cheamă UE, fond, bancă sau mai ştiu eu ce.