Noua lege a achiziţiilor

Proiectul de lege privind achiziţiile publice, parte a noului pachet

legislativ privind achiziţiile publice, a fost aprobat în toamna anului trecut de Guvern şi urmează să intre în vigoare în acest an.

Proiectul de lege consacră o serie de aspecte care prezintă prevederi noi în raport cu legislaţia în vigoare, se arată într-un comunicat al Executivului.

Una dintre modificări are în vedere reducerea costurilor pe termen mediu şi lung prin introducerea conceptului „value for money” în criteriile de atribuire, avându-se astfel în vedere costul întregului ciclu de viaţă al produsului, serviciului, lucrării achiziţionate, ci nu numai „preţul cel mai scăzut”.

Potrivit proiectului de lege, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziţie publică ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În funcţie de obiectul contractului, identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic se va realiza pe baza criteriului „preţul cel mai scăzut” sau pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, care are la bază costurile pe durata de viaţă a obiectului achiziţiei publice, sau pe baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preţ”, care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, astfel încât autorităţile contractante sunt încurajate să ia în considerare şi alţi factori, nu exclusiv preţul.

Criteriul „preţul cel mai scăzut” nu va fi utilizat în cazul procedurilor de atribuire privind servicii intelectuale şi care prezintă un grad de complexitate ridicat, ci doar criteriul „cel mai bun raport calitate-preţ”.

O autoritate contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 66.259,5 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 265.038 lei.

De asemenea, potrivit proiectului, va fi reglementată posibilitatea ca autorităţile contractante să se consulte în mod transparent şi util cu piaţa în vederea obţinerii unui răspuns, cu privire la evoluţiile cu caracter tehnic şi financiar din domeniul achiziţiei publice pentru care se intenţionează aplicarea unei proceduri publice competitive şi transparente.

În comparaţie cu legislaţia în vigoare, duratele minime ale procedurilor de atribuire vor fi mai scurte. Pentru reducerea timpului şi creşterea eficienţei, se va introduce obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire, începând cu luna aprilie 2017 pentru unităţi de achiziţii centralizate şi din octombrie 2018 pentru toate unităţile contractante. Unităţile de achiziţie centralizate vor fi create, în baza acestui proiect, pentru a simplifica procesul de achiziţii publice şi a elimina erorile din cadrul procedurii de atribuire cauzate de lipsa personalului specializat.

Un alt element de noutate constă în posibilitatea ca, în vederea participării la o procedură publică de atribuire, ofertanţii să depună iniţial un document unic de achiziţie european în format electronic (DUAE), urmând ca numai ofertantului clasat pe primul loc să îi fie solicitate documentele care atestă îndeplinirea cerinţelor cuprinse în documentele achiziţiei.

Un alt capitol al proiectului vizează condiţiile, expres menţionate, în care un contract de achiziţie publică poate fi modificat pe durata executării acestuia, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precum şi cazurile care conduc la denunţarea unui contract de achiziţie publică de către autorităţile contractante.

Redefinirea procesului de achiziţie publică se va realiza şi prin implementarea mecanismului de evaluare a ofertelor, aşa cum a fost regândit şi menţionat în Strategia naţională privind achiziţiile publice.

Prin proiectul de lege este reglementată obligaţia autorităţilor contractante de a motiva decizia de a nu împărţi pe loturi un contract de achiziţie publică, în cazul în care aleg să ia o asemenea decizie, în scopul încurajării participării cât mai vaste a întreprinderilor mici şi mijlocii, la procedurile publice de atribuire. Este reglementată posibilitatea de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite unui singur ofertant, astfel încât decizia de atribuire să prezinte avantaje pentru autoritatea contractantă, fiind încurajată atribuirea unor contracte de o valoare mai mică mai multor ofertanţi, comparativ cu atribuirea contractului către un singur ofertant.

Un alt element de noutate este obligaţia realizării unui studiu de fundamentare de către autoritatea contractantă atunci când va intenţiona să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de servicii, prin care se va demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest mod.

Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor implicând executarea de lucrări. Prin studiul de fundamentare autoritatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care, urmare a analizei menţionate, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.