Nouă apariţie a revistei Memoria Ethnologica

Cu ceva vreme în urmă, revista Memoria Ethnologica a apărut cu nr.42-43 (An XII), cuprinzând, aşa cum ne-a obişnuit, articule, studii şi colecţii de folclor.

Un număr de opt articole şi studii formează prima parte a revistei. Cercetătorul Hans Gehl, de la Institutul de Istorie şi Etnocultură a şvabilor dunăreni Tübingen (Germania), ne propune un studiu referitor la istoricul relaţiilor interetnice şi interculturale în Germania, analizând şi coexistenţa etnicilor din Banat şi influenţarea lor reciprocă culturală şi artistică, în special în domeniile îmbrăcăminte şi artă populară. Despre medicina populară din Banat şi superstiţiile legate de boli în această zonă scrie doctorul în medicină Erich Lammert, doctor în medicină, care împarte medicina populară în trei categorii: empirism, magie şi medicină şcolară veche.

O vizită la Universitatea din Baia Mare i-a dat Madelainei Lombard, de la Belfast University (Irlanda) oportuniattea de a scrie un articol intitulat „Spirite înrudite – O săptămână în România”, articol care explorează conexiunile interculturale dintre Irlanda şi România. Interesant pentru istoria locală este articolul Liviei Ardelean, de la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. „O descriere a comitatului Maramureş; Plasa Szigeth” porneşte de la un document ce provine din Arhivele de război austriece de la Viena şi care prezintă un raport, o descriere a comitatului Maramureş realizată de ofiţerul austriac Carracioli, la 1 iunie 1767. Despre simbolistica religioasă şi etnică din Fruška Gora (Serbia) aflăm din articolul semnat de Virginia Popovic, R.Ursulescu Milicic şi I.Janjic.

Adina Hulubaş (Academia Română, Filiala Iaşi) semnează studiul „Prima vizită la lehuză – indicii despre un ritual străvechi”, bazat pe o bogată bibliografie slavă, în încercarea de a identifica originile obiceiului de a duce daruri lehuzei şi copilului, la scurt timp după naştere. Un alt studiu important pentru maramureşeni este cel al Deliei Răchişan Denciuţ (Centrul Universitar Nord Baia Mare): „Forţa magică a cuvântului în comunitatea de români din nord-vestul României. Antropologia vârstelor”. Este analizată forţa magică a cuvântului, cu sublinierea sistemului dinamic de elemente, corelate sincretic, în care cuvântul (limbajul verbal) se îmbină cu gestica, mimica, mişcarea (limbajul nonverbal), cu accentul, timbrul, intonaţia, tăcerea (paralimbajul). Sunt explicate situaţiile în care se trece dintr-un limbaj în altul şi sunt urmăriţi factorii care declanşează, stimulează sau inhibă forţa magică a cuvântului în antropologia vârstelor. În fine, Ştefan Mariş (directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş) analizează în „Nunta la ucrainenii din Maramureş: perspectivă antropologică”, schimbările intense şi ireversibile care au marcat cultura tradiţională colectivizarea agriculturii din perioada comunistă şi contactul accelerat cu vestul Europei, după 1989.

Colecţiile de folclor (Marius Câmpean, Florin Avram, Corina Izabella Csiszar, Mirela Poduţ, Rodica Băbuţ şi Augustin Mocanu) reprezintă poezii populare din Făureşti, doine din Lăpuş, date despre personaje supranaturale feminine din Maramureş, ceremonialul nupţial din satul Negreia şi o evocare a sărbătorilor pascale. 

Cuvânt către cititor

„Numeroase analize din sfera studiilor culturale au reluat ideea conform căreia valorile reprezintă un factor esenţial, determinant chiar, în practica socială; membrii unei comunităţi reacţionează condiţionat de credinţele şi atitudinile lor, de ideile, opţiunile şi imaginile prin care percep şi interpretează realitatea. Privind din acest unghi limbajele simbolice, prin care orice comunitate îşi codifică întreaga experienţă istorică, se poate uşor demonstra că acestea au un impact modelator, mai ales în ceea ce priveşte modul în care oamenii îşi structurează viaţa practică. Organizarea comunităţilor, regulile economice, sistemele politice şi cutumele sociale sunt condiţionate (şi dirijate) de matricele culturale, de mijloacele de comunicare şi de eşafodajul simbolic prin care indivizii şi grupurile umane îşi ordonează spaţiul interacţiunii sociale şi imaginea asupra realităţii. O asemenea demonstraţie, chiar dacă implicită, încercăm (şi) în numerele de faţă din revista Memoria Ethnologica.” – Ştefan Mariş, redactor şef.