Nostalgia Trianonului flutura iar prin Baia Mare

Istoricul ungur Raffay Erno, autorul unui tratat despre Trianon care a stat la baza controversatului film al lui Koltay Gabor, „recidiveaza”. La finele saptamanii trecute, el a vorbit in Baia Mare despre „escrocheria” Trianon si despre posibilitatile de a schimba istoria. Discursul sau revizionist e catalogat de istorici drept o noua tentativa de falsificare a istoriei. De noi e catalogat ca fiind un biet dezlanat. In anul dialogului interetnic si intercultural, radicalii unguri in-cearca sa reaprinda scanteia nostalgiei revizioniste legate de tratatul de la Trianon. „Trianonul este o escrocherie imbra-cata in haina dreptului international, forma de aparitie a diavolului, care poate fi atacat daca exista ocazia si un guvern conservator la Budapesta care sa apere interesele maghiare”. Sunt doar cateva dintre afirmatiile facute de istoricul ungur Raffay Erno la o conferinta sustinuta saptamana trecuta la „Casa Teleki” din Baia Mare. Raffay este autorul unui tratat despre Trianon, care a stat la baza filmului documentar cu acelasi nume, realizat de regizorul Koltay Gabor, interzis in Ungaria din motive de continut, dar primit cu bratele deschise in aceeasi locatie din Baia Mare. Istoricul ungur a incercat sa distorsioneze istoria inca de dupa 1990, afirmand ca „Transilvania este teritoriu ungar“ (revista Geopolitique, Paris, iunie 1990), „Ardealul a fost smuls Ungariei milenare si facut cadou unei Romanii a carei varsta era de o jumatate de secol“, „Ardealul, autonom si independent, s-ar alatura hotarat, printr-o forma de federalizare elastica, Un-gariei“ (revista Erdelyi Magyarorszag, ianuarie 1991). Si nu a renuntat la discursul revizionist, de anii ’20-’30, nici dupa ce Ungaria si Romania au intrat in Uniunea Europeana. Saptamana trecuta, Raffay a incercat sa „insufleteasca” cele 50 de persoane prezente la eveniment, cei mai multi de varsta a doua, prin acelasi tip de afirmatii distorsionate, radicale si desuete. Ciudat a fost insa faptul ca de la manifestare au lipsit istoricii locali si profesorii de istorie. Nici macar „eternul abonanat” la astfel de manifestari, Bela Balogh, nu a fost prezent. Oricum, istoricul a recunoscut ca afirmatiile de acest gen nu mai tin nici macar in Ungaria, unde exista tendin-ta sa ii numeasca pe cei care vorbesc de Trianon ca fiind „zombi hortisti”, „fascisti”, „de extrema stanga”. Ba mai mult, Raffay s-a plans ca i s-au pus piedici chiar si la inregistrarea Institutului de Cercetare a Trianonului, infiintat impreuna cu un sociolog grec, tribunalul respingand de 5 ori inregistrarea lui. Insa punctul central al discursului a fost legat de modalitatile de anulare a Trianonului si ocaziile ratate pentru „atacarea” tratatului: „Sa ne gandim ca, din cele trei tari urmase ale Trianonului, doua, Cehoslovacia si Iugoslavia, au fost impartite. Am fi avut si noi mai multe sanse”. Din punctul de vedere al lui Raffay, au existat mai multe ocazii de a schimba prevederile tratatului: „destramarea Iugoslaviei, destramarea Cehoslovaciei, atacul american asupra Serbiei - Orban l-a convins pe Clinton sa fie atac aerian, daca nu, ar fi fost mult mai bine, destramarea URSS, legislatia maghiara facuta sa le scoata ochii”. Istoricul a vorbit si despre cauzele interne si externe care au stat la baza Trianonului, catalogand atitudinea Romaniei drept „cel mai josnic fapt care s-a putut face, atacand miseleste, pe la spate”. A incercat chiar o comparatie fortata cu nostalgia romanilor fata de Basarabia, desi cele doua ca-zuri nu au nimic in comun. Oricum, ideea centrala a discursului a fost faptul ca „Trianonul poate fi atacat, daca vrem sa-l atacam, chiar daca suntem in NATO si UE, dar pentru asta trebuie sa ne intoarcem la conservatorism. Avem nevoie de doua lucruri pentru a schimba Trianonul: sa avem ocazia si la Budapesta sa fie un guvern conservator, care sa reprezinte interesele maghiarilor”. In finalul conferintei, raspunzand intrebarilor celor prezenti, istoricul a spus ca: „noi trebuie sa facem tari, adica, prin inmultire, putem sa devenim tari” si ca ”avem banci care au fost facute ca sa cumpere terenuri din Ungaria, la granita cu Romania”. De fapt, din punctul lui de vedere, astfel de „arme” au fost folosite impotriva Ungariei si dupa primul razboi mondial: „cumpararea proprietatilor in Transilvania, banci cum ar fi „Albina” din Sibiu, care au cumparat terenurile de la boierii unguri, l-au parcelat si l-au dat la taranii romani”. Ba mai mult, discursul lui Raffay a avut un puternic accent antisemit. „Liberalis-mul din Ungaria nu a adus legi impotriva imigratiei evreilor: nici ro-manii nu i-au lasat, nici alte tari, numai ungurii, austriecii si nemtii i-au lasat sa intre. Evreii au inaintat lupta im-potriva averii Ungariei, bisericii, tra-ditiei”. Dupa conferinta, am incercat sa vorbim cu Raffay sau macar cu presedintele „Casei Teleki”, David Lajos, dar ambii au refuzat, sub diferite pretexte. Probabil e greu sa explice ce rol mai au astfel de manifestari in 2008 sau cum se raporteaza la niste articole din Constitutia Romaniei, care obliga la fi-delitatea fata de tara si la respectarea integritatii si suveranitatii ei. Cat despre Serviciul Roman de Informatii, noapte buna-n papuci, cioromarlelor! Bun salariul? Bun, corect, vai de amarata asta de tara. Metoda falsificarii realitatilor Profesorul universitar doctor Ioan Scurtu, presedintele Societatii de Stiinte Istorice, crede ca: “persoana respectiva traieste in anii 20-30 din secolul trecut si nu in secolul 21. Practica aceeasi metoda a falsificarii realitatilor, ca Transilvania nu s-a unit cu Romania la Trianon, in 1920, ci in decembrie 1918, la Alba Iulia. Cand a avut loc tratatul de la Trianon, in Romania deja avusesera loc doua alegeri parlamentare pe baza votului universal, unul dintre fruntasii ardeleni, Alexandru Vaida-Voivod, fusese prim-ministru. Nu Trianonul a fost cel care a dat Transilvania Romaniei, dar asta este nostalgia celor care sunt depasiti de istorie si nu au priceperea de a se putea adapta realitatilor. Nostalgia lor si nostalgia noastra legata de Basarabia sunt lucruri totalmente diferite. Basarabia este o provincie istorica romaneasca locuita de romani, in timp ce Transilvania nu este o provincie ungureasca locuita de unguri, este tot o tara romaneasca. Comparatia nu se justifica, e cu totul in afara realitatilor istorice, etnografice, demografice, de toate categoriile. E o diversiune, in ultima instanta. E de mirare ca mai are oameni care sa-l asculte cand vorbim despre UE, despre integrare, despre alt mod de a gandi, venim cu aceleasi slogane din anii ’20-’30. Lumea s-a cam plictisit de ele, sunt convins”. Cine e Raffay Erno? Istoricul este presedintele Asociatiei Trianon si profesor al Universitatii Reformate “Karoli Gaspar” din Budapesta. A fost secretar de stat in timpul guvernului Antall. In perioada 1990-1994, a fost deputat. In 1990, a fost presedinte al comisiei de aparare din Parlamentul ungar, apoi a devenit secretar de stat in Ministerul de Interne, pana in 1993. Intre 1993-1994, a fost directorul Muzeului si Institutului de Istorie al Armatei. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro