Noi descoperiri arheologice la Bozanta Mica

* Situl arheologic de la Bozanta Mica este cunoscut inca de la inceputul anilor '90, cand, printr-o cercetare de suprafata, realizata in anul 1992 de fostul arheolog din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare, dr.Ioan Stanciu, acesta a descoperit in localitatea Bozanta Mica, punctul Grind (com. Recea, jud. Maramures) un sit arheologic important. Prima cercetare arheologica s-a desfasurat in luna august a anului 2009 si a fost realizata de muzeul baimarean in colaborare cu Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj. Cu aceasta ocazie au aparut vestigii arheologice datate la sfarsitul epocii bronzului (a doua jumatate a mileniului II i.Chr.), in epoca romana - Barbaricum (sec.II-IV d.Chr.), iar cele mai recente apartin epocii medievale timpurii (sec.VII-IX d.Chr.). In acest an, incepand cu 4 august, o echipa compusa din dr. Ioan Stanciu (cercetator de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj), Dan Pop (seful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare), Marius Ardeleanu (asistent de cercetare stiintifica), muzeografii Raul Cardos si Bogdan Bobana, Zamfir Somcutean (conservator) si Dorian Ghiman (restaurator) - toti cinci de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare - au inceput lucrarile arheologice, echipa de cercetare, estimand ca lucrarile vor dura pe tot parcursul lunii august. Anul acesta lucrarile s-au concentrat in partea nordica a sitului arheologic, descoperirile confirmand locuirea in aceasta zona pentru toate cele trei perioade istorice identificate anul trecut. Vestigiile din epoca bronzului si epoca romana - Barbaricum sunt reprezentate de o mare cantitate de fragmente ceramice provenind de la vase de lut sparte si numeroase gropi de stalpi (apartinand unor constructii anexe de suprafata) si gropi de provizii, utilizate pentru pastratul produselor, apoi, dupa reutilizare fiind folosite ca spatii de depozitare a deseurilor menajere, oferind astfel un bogat material arheologic (fragmente de vase, fusaiole folosite la torsul lanii). Printre descoperiri se remarca un pandantiv din bronz si o moneda, datata in anul 232 d.Chr. avand pe avers chipul Iuliei Mamaea, mama lui Severus Alexander, unul dintre cei mai importanti imparati din Imperiul Roman. Pentru epoca medieval-timpurie, ca si descoperiri arheologice, se remarca un cuptor in aer liber pentru producerea painii si o locuinta putin adancita in pamant cu un sistem de incalzire (vatra de foc cladita din pietre) amplasat in coltul nord-estic al locuintei. In locuinta si in jurul acesteia au aparut numeroase vase ceramice intregibile sau chiar intregi si o greutate de la o plasa de pescuit, aratand una dintre ocupatiile locuitorilor din asezarea de pe malul raului Lapus. Echipa de cercetare de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare si Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj (reprezentat de dr. Ioan Stanciu) doresc continuarea sapaturilor arheologice de la Bozanta Mica si in anii urmatori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice bogat in descoperiri, dar mai ales in informatii privind conditiile si modul de locuire pe raul Lapus in diverse epoci istorice. Arheolog drd. Marius Ardeleanu