Noaptea Menestrelilor 2005

Dincolo de risipirile cotidiene te intorci si ramai cu sufletul tau, nu intotdeauna cel de dincolo de oglinda vine la intalnire, ca sa te vindeci de tot raul izbit in tine ca piatra de moara, pui mana pe un instrument ciudat, curbat din fire, cu un grif subtire, tocmai bun de atatat vreascurile mocnite. Unduire domoala, tanguire de poet persan, magie si mister... intrupate intr-un nestiut creuzet cu iz de cetate medievala... acolo unde isi afla menestrelii hodina la ceas de taina. Lumea e intrigata. Intreaba ce inseamna folkul? E o moda noua, un curent reinviat in epoca postdecembrista, sau un capriciu de moment, menit a deschide uitate porti inchise vremelnic de zburdalnice domnite. Pe vremea comunismului, cantaretii trebuiau sa isi aleaga cu mare grija cuvintele, versurile. Dar asta nu i-a oprit sa protesteze pe note. Ce-i drept, unele cantece exprimau, cu foarte mari riscuri, pe fata, dezaprobarea fata de ceea ce se intampla in tara, altele spuneau aceste lucruri doar printre randuri. Muzicienii poeziei Cat de frumos s-a spus despre Bob Dylan: “poet al muzicii si muzician al poeziei”. Versul folkului este intr-adevar poezie, el nu are rolul de text al unei linii melodice, ci este o poezie care cauta sa fie, si este, nu simpla, ci adevarata. Folkul a impus imaginea omului cu chitara, creator si interpret in acelasi timp, interesat de comunicarea cu spectatorii din dorinta de a-si transmite mesajul. Ce forta teribila capata un cantec atunci cand era cantat impreuna cu cei din sala. Publicului nu i se ascunde nimic. Toti cei din sala sunt partasi la ceea ce se intampla pe scena, la o pledoarie pentru libertatea artistului si a spectatorului. Intre interpret si spectator dispare orice bariera, fiecare spectator este legat de ceea ce se intampla pe scena. Se canta pentru bucuria de a canta, nu pentru un onorariu mai mult sau mai putin important. Mircea Bodolan, unul dintre cei din “generatia de aur” a folkului autohton, spune ca nu exista o definitie exacta a muzicii folk: “dupa mintea mea, nu exista muzica folk, pentru ca aici nu e vorba numai de muzica. Ci este un amestec de poezie si de muzica, de mesaj imbracat in poezie si muzica, iar acest amestec nu poate fi incutiat intr-un anumit gen muzical sau intr-unul literar. E prematur sa spunem ce este muzica folk. Mai trebuie sa treaca ceva timp, sa se sedimenteze folkul, pentru a-i putea gasi o definitie.” Poate si din acest motiv organizatorii Festivalului National Noaptea Menestrelilor s-au gandit ca din acest an, pe scena, alaturi de folkisti sa vina si poetii, cei care construiesc suportul literar al menestrelilor. Editie de studio Desi in peisajul genului manifestarile obisnuite sunt concepute in formatul “festival-concurs”, organizatorii (Fundatia Culturala Archeus, DJCCPCN Maramures si Grup Folk Clasic) au considerat ca pentru promovarea si reasezarea acestui gen muzical la locul care i se cuvine este necesara o manifestare care sa imprime dorinta de a construi “castelul” de suflet al muzicii si nu sa promoveze o concurenta care nu are la baza criterii valorice reale, sa dea importanta cuvenita fiecarui artist, sa creeze o atmosfera armonioasa care sa se rasfranga si asupra publicului. Astfel, editia din acest an, a fost organizata la Teatrul de Papusi Baia Mare, intr-o sala intima, care sa aduca publicul alaturi de artisti. Pe scena festivalului au fost invitati: Adrian Ivanitchi, Magda Puscas, Vasile Mardare, Marinel Petreus, Sorin Talos, Ovidiu Busuioc, Daniel Fat, Florin Pop, Emerich Imre, Florin Mandru si grupurile folk Clasic, Orizont 77, Prefix si Valea Seaca. Alaturi de ei au evoluat poetii: Vasile Muste, Nicolae Scheianu, Dorel Macarie, Cosmin Perta, Nicolae I. Petricec, I.R. Rosiianu, Nicoara Mihali si Sorin Grecu. Materialul inregistrat in acest an va fi editat in albumul II al festivalului. GAZETA de Maramures s-a alaturat demersurilor organizatorice, atat prin mediatizarea festivalului, cat si prin sustinerea financiara. Emanuel LUCA, Adrian POP