Nicolae Bud a realizat un studiu complex despre cazul Roșia Montana (partea a doua)

Încercăm să prezentăm o altă față a subiectului Roșia Montana.  Specialistul în minerit din Maramureș, Nicolae Bud, a realizat un studiu pe acest caz. După o documentare profundă și completă, a ieșit o lucrare de peste 80 de pagini. Ea a fost prezentată în punctele cheie ale dezbaterilor din anii confruntărilor ecologiști-specialiști. Mai mult,  studiul a fost publicat în urmă cu doi ani în revista Academiei, bucurându-se de aprecierea unor specialiști cunoscuți. În numărul acesta vom prezenta partea a doua a acestui studiu.

În final, studiul OPM menționează că situația economică a zonelor de impact este în prezent una foarte săracă. La nivelul comunității Roşia Montană, numărul angajaților este extrem de scă­zut: în aprilie 2009, numai 19% din populația activă (18-62 ani) avea loc de muncă; din cei 81% râmași fără loc de muncă numai 14% erau înregistrați ca șomeri şi primeau un ajutor de șomaj de 3,3 USD/zi; 67% din populația activă primește ajutoare sociale nesemnificative per capita. O situație la fel de grea se reflectă în nivele de sără­cie: 55% din familiile comunei Roşia Montană primesc ajutor de încălzire. Se estimează ca fiind 17,2 % din populaţie.

Impacturile macroeconomice directe ale pro­iectului sunt exprimate tabelar în sinteza la Rapor­tul OPM - 2009.

♦                    Investițiile străine directe (ISD). În primii ani ai proiectului va exista un flux amplu de ISD cu un cost al capitalului de dezvoltare de 1600 milioane USD, urmat de costuri cu investițiile de menținere şi închidere de 503 milioane USD, ceea ce s-a estimat că ar reprezenta cca 12% din ISD intrate în România în 2008 sau 55% din stocul ISD existent în 2007 în sectorul minier. Pe durata celor doi ani principali de construcție, va exista o intrare de capital în economie de 1300 milioane sub formă de împrumuturi.

♦                    Balanţa de plăţi (BdP). Al doilea component important al fluxului anual este format din noile câștiguri din export. Acest câștig începe imediat după demararea producției; vârful va fi atins în al treilea an şi se estimează la 667 milioane USD (la prețurile din 2008) şi produce un câştig anual în valută de cca 468 milioane USD pe parcursul celor 16 ani de producție a proiectului; sursele reprezintă 1,3% respectiv 0,9% din totalul câștigurilor din exportul de bunuri al României în

a)                  Deşi aceste câștiguri sunt diminuate de angajarea de importuri, va exista, totuşi, un sur­plus mediu anual de 395 milioane USD pe între­gul parcurs al existenței proiectului, exceptând primii doi ani din perioada de construcție. Pentru că dividendele se plătesc numai cu începere din al șaselea an, contribuția medie la contul curent pe parcursul celor 16 ani de producție va fi de cca 300 milioane. USD anual, comparative cu defici­tul României de peste 25,2 miliarde în 2008, adică un echivalent de 1,2% din deficitul curent.

Proiectul are un impact pozitiv imediat asupra veniturilor guvernamentale; în cursul vieții proiectului veniturile vor fi de 1,72 miliarde USD-2008 şi vor consta din impozite, taxe, dividende şi redevenţe, ceea ce ar însemna o valoare netă prezentă (VNP) de 719 milioane USD la o rată de scont ( actualizare de 10%) şi de 1075 milioane USD la o rată de 5%. Veniturile plătite guvernului, în medie de 105 milioane USD/an în primii zece ani de producție şi de 95 milioane USD/an timp de 18 ani de acti­vitate (construcție, producție şi închidere). Cele mai mari plăţi către bugetele naționale şi locale sunt sub forma asigurărilor sociale, redevențelor, taxa de proprietate, impozitul pe venit; cu timpul vor apărea plăți importante pentru dividendele la acțiunile statului român. Impozitele şi taxele variază între 0,1% şi 0,2% din impozitele proba­bile ale guvernului, iar dividendele se ridică la cca 0,25% din veniturile guvernamentale estimate pentru anul 11 - an de vârf al dividendelor. O imagine mai convingătoare a importanței venituri­lor guvernamentale generabile de proiect rezultă prin compararea deficitului fiscal al României (1,7% din necesarul brut de finanțare al țării pre­conizat pentru anul 2013). Aceasta înseamnă că proiectul ar putea produce o semnificativă „vrajă fiscală” pentru a ajuta la tratarea unor dificultăți sociale şi economice cu care se confruntă țara.

Un efect major direct asupra PIB şi VNB se va produce imediat după începerea proiectului, din proporția semnificativă de bunuri şi servicii adusă României: o parte din cheltuieli vor crea valoare adăugată sub forma salariilor şi profituri­lor locale de la firmele furnizoare şi, ca urmare, o contribuție la PIB şi VNB. Pe parcursul perioadei de construcții se va cheltui, în medie, suma de 194 milioane USD/an pentru bunuri şi servicii din România. De asemenea, cu începere din primul an de producție, România va cheltui în medie 96 milioane USD/an. O altă contribuție importantă la PIB şi VNB va fi ocuparea forței de muncă timp de 18 ani de viață ai proiectului, cheltuielile cu salariile atât pentru angajații străini, cât şi pentru români vor fi în medie de 63 milioane USD/an, în perioada de construcție, care vor scădea apoi la 23 milioane USD/an, pe perioada de exploatare. Folosirea forței de muncă din străinătate (în ipo­teza pesimistă că asemenea angajați vor trimite toate câștigurile lor peste graniță) va reduce într-o anumită măsură efectul asupra VNB, dar cu o sumă mică, totuși, datorită numărului redus de angajați străini în activitățile proiectului. O altă contribuție la PIB constă din profitul sau venitul care rezultă din activitățile unității miniere calcu­lat înainte de plata dobânzilor, dividendelor sau impozitelor şi taxelor plătite guvernului.

În final, contribuția anuală directă a proiectului la PIB (şi VNB) a fost estimată undeva între 0,1% şi 0,3% din PIB-ul (şi VNB) național total. Aceasta nu înseamnă o sumă anuală mare, dar datorită terme­nului lung, efectul cumulat este semnificativ. S-a estimat că pe întreaga viață a proiectului contribuția directă cumulată la PIB poate fi în jur de 3%, echivalentul a 6 miliarde USD. Mai mult, efectele de multiplicare ale proiectului probabil vor spori aceste sume, prin cea mai mare contribuție la PIB, care apare în primii ani ai proiectu­lui. Într-un an reprezentativ al proiectului, aceasta poate fi 0,51% la PIB, dar în anul trei, de vârf, proiectul poate contribui cu 0,81% la PIB. De ase­menea, în termenii creșterii PIB, un spor de ase­menea mărime este numeric important, iar pe întreaga viață a proiectului, PIB ar putea fi cu 9% mai mare cu proiect decât fără proiect, ceea ce ar fi un echivalent de 19 miliarde USD. Cifra VNB în termeni absoluți va fi ceva mai mică în decursul timpului datorită fluxurilor de ieșiri peste graniță pentru dobânzi, dividende şi ca parte a plăților pentru angajații străini.

Ocuparea forţei de muncă. În primii doi ani, în faza de construcție, cererea estimată de forţă de muncă din ţară pentru proiect atinge nivelul de vârf. În acest stadiu se estimează un necesar total de 2991 muncitori, din care 2337 vor fi muncitori români, angajați fie direct sau contractați direct de companie. Aceasta este perioada de construcții intense şi de activități miniere care vor genera peste 63 milioane USD/an cheltuieli cu salariile (pentru angajații străini şi români). Câștigurile vor fi în mare măsură cheltuite local pe bunuri cas­nice, de consum şi servicii. În anii de exploatare, numărul angajaților direct va fi de 881 angajați români, cu un total de cheltuieli salariale de cca 22 milioane USD medie anuală. Nu se anticipează angajarea unui număr mare de personal străin în aparatul tehnico-administrativ. Circa 1745 de locuri noi de muncă pe perioada de construcție se 110 estimează a fi ocupate de oameni din zona locală şi regională a Roşiei Montane. Aceasta este o ce­rere destul de mare care vizează populația din comunitățile limitrofe afectate de unitatea minieră.

♦                    Rezultatele obținute din analizele multipli­catorilor

Estimațiile impacturilor directe prezentate în Secţiunea 4 a raportului au fost majorate prin cal­cule detaliate referitoare la efectele indirecte şi induse ale proiectului. Rezultatele sunt mult mai mari decât ar fi de așteptat pentru o țară relativ industrializată şi cu economie diversificată, cum este România. Economia națională are capacitatea să asigure o largă gamă de produse şi servicii potențial cerute de proiect - chiar unele echipa­mente şi substanțe chimice mai sofisticate.

1.                  Multiplicatorii produsului brut se estimează în jurul cifrei de 3,5 (în faza de construcție) şi 3,0 (în anii de producție). Este, totuși, ponderată o oarecare diminuare a valorilor pentru anii de în­ceput, având în vedere că vor exista anumite deca­laje inevitabile pentru ca industriile locale să se pregătească pentru a oferi produse la un nivel semnificativ mai mare comparativ cu trecutul apropiat. O serie întreagă de ramuri industriale românești vor fi influențate de proiect. În faza de construcție, principalele sectoare beneficiare sunt cele ale furnizorilor de echipamente. În faza de producție, principalele sectoare beneficiare sunt cele energetice, construcții, produse alimentare şi agricultură. Multe alte sectoare, totuși, vor fi sti­mulate pentru produsele lor de o valoare estimată la peste 5 milioane USD/an.

2.                  Multiplicatorii veniturilor gospodăriilor. Se estimează a fi ceva mai ridicați comparativ cu multiplicatorii produselor şi serviciilor, cu valori ce vor fi în jur de 4,0 (perioada de construcții) şi 4,75 (perioada de producție).

3.                  Multiplicatorii ocupării forței de muncă. Se estimează a fi în zona valorilor de 4,0 la 4,5. Ocu­parea indirectă în cei 16 ani de exploatare se esti­mează a fi de peste 3000 oameni faţă de 881 direct angajați. Teoretic, aceasta ar însemna crearea un număr total de locuri de muncă directe, indirecte şi induse datorate proiectului minier care s-ar cifra la 3500-4000 persoane.

4.                  Multiplicatorii veniturilor guvernamen­tale/ administrațiilor. Vor avea, de asemenea, un impact asupra întregii economii şi, în consecință asupra impozitelor şi taxelor, dacă în timp administrațiile guvernamentale şi de la nivelele inferioare vor decide să cheltuiască rațional veni­turile suplimentare de 1,72 miliarde USD rezul­tate din promovarea proiectului. Având în vedere serioasele probleme ale finanțelor publice ale României, s-a considerat că prioritatea în utilizarea veniturilor suplimentare va fi reducerea deficite­lor şi nu majorarea cheltuielilor. Aceasta este o ipoteză severă şi limitată, dar realistă pe termen scurt, având în vedere circumstanțele previzibile la data evaluărilor.

Rezultatele economice ale proiectului

Evaluarea proiectului presupune estimarea cumulată a tuturor componentelor principale pen­tru a furniza o estimare numerică a tuturor impac­turilor economice ale proiectului. Această parte a proiectului cuprinde următoarele:

♦                    Revenirea (rentabilitatea) financiară re­strânsă (cât revine investitorilor) din proiect este semnificativă. În baza modelării financiare efec­tuate, VNP probabilă (estimată), calculată pe baza fluxului de numerar (cash flow), presupunând un cost al capitalului de 10% (rata financiară de actualizare a fluxului de numerar) va fi de cca 563 milioane USD. Aceasta înseamnă o rată financiară internă de revenire (rentabilitate RIRF) a proiectului de 22,5%.

♦                    Cele mai substanțiale reveniri (beneficii) pentru economia națională (REI) sunt cele 1,72 miliarde, sub forma impozitelor şi a altor venituri guvernamentale, care revin în totalitate națiunii şi deci nu trebuie tratate drept diminuări ale fluxului de numerar aşa cum se procedează la calculul RIRF. Chiar şi în cazul în care se utilizează o rată socială de actualizare (rată de discount) relativ ridicată de 10%, acest beneficiu are o valoare pen­tru economia națională în termenii de VNPE (va­loare netă prezentă economică) de 719 milioane USD, iar în cazul utilizării unei rate de actualizare de 5% VNPE este de cca 1075 milioane USD.

♦                    Cea mai semnificativă componentă netă a REI este datorată ocupării forței de muncă, care, în caz contrar (fără proiect), ar însemna neocuparea sau subocuparea forței de muncă din zona Roșia Montană. Beneficiile estimate de colectivul OPM se ridică la suma de 70,2 milioane VPN (beneficiul ocupării directe) şi 45,5 milioane USD (pentru ocuparea indirect a forței de muncă). Utilizând o rată de actualizare de 10% aceasta produce un total de aproximativ 115,7 milioane USD iar la o rată de 5% aceasta ar fi de 164,6 milioane USD.

♦                    În plus, un beneficiu estimat de 57,2 mi­lioane USD, exprimat în termenii VNP, la o rată de actualizare de 10%, este de așteptat din venitu­rile adiționale (cum ar fi profiturile) realizabile de acele firme care îşi vor extinde activitățile de producție ca rezultat indirect al proiectului, având în vedere cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte generate în procesul de multiplicare (utilizând o rată de actualizare de 5%, aceste beneficii cresc la suma de 78,7 milioane USD).

♦                    În fine, vor exista mari câștiguri nete gene­rate de diferitele cheltuieli suportate de proiect pentru mediu, infrastructură şi comunitate. Aces­tea au fost estimate într-o ipoteză moderată, dar vor genera, totuși, o contribuție la RIE de peste 1129,6 milioane USD în exprimare VNP la o rată de actualizare de 10% şi de 177,9 milioane USD la o rată de 5%. Unele dintre beneficii, prognozate, cum ar fi cele referitoare la programul rocilor cu drenare acidă, ar putea fi mai mari decât ar putea-o indica numai cheltuielile cu acest program;

♦                    În ansamblu, se estimează că REI în terme­nii VNP şi utilizând o rată de actualizare socială de 10% va însemna cca 1023,3 milioane USD, iar la rata de 5% de cca 1498,6 milioane USD.

♦                    RIR intern, echivalent pentru aceste benefi­cii, nu se poate calcula, dat fiind că nu există niciun cost al capitalului suportat de România pentru dezvoltarea proiectului. Totuși, se poate observa că VNP-ul acestor beneficii de peste un miliard USD este suficient de mare pentru a asi­gura că ţara este în măsură să atingă o valoare absolută ridicată din promovarea proiectului.