Nic, a aflat şi premierul de tine!

Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş a ajuns şi în atenţia primului ministru, Victor Ponta. Minunatul nostru săptămânal i-a oferit premierului un dosar cu toate materiale publicate în ultimul an pe tematica instituţiei.Victor Ponta a primit dosarul, l-a răsfoit şi ne-a spus că va avea o sinteză a materialelor. Noi sperăm ca premierul să trimită un corp de control, să facă dreptate lui Nicolae Coman, fetiţelor abuzate în Italia şi copiilor care nu au putut niciodată să-şi spună durerea.

GAZETA de Maramureş crede că la un moment dat se va face dreptate. Nu credem în lacrimi, nu credem în hotărârile ce se iau pe genunchi, în dusul cu vorba, nu credem că Nicolae Boitor mai poate fi director la DGASPC după ce a compromis grav această funcţie, nu credem că cei care îl susţin, o vor putea face la nesfârşit.

Noi vom merge până la capăt. Astăzi a fost premierul, mâine va fi preşedintele, dacă este cazul. Dacă nici aşa, vom merge în spaţiul european. Cei care au crezut că putem fi opriţi au uitat un lucru. Săptămânalul nostru crede în dreptate, adevăr, onoare!

Despre onoare, directorul DGASPC nu a auzit, aşa că rămâne să ne găsim dreptatea şi adevărul. Nu avem nimic cu Boitor. Nu este un război personal, cum încearcă unii să sugereze. Nu facem jocuri pentru unii sau alţii. De atâtea ori am spus că dorim dreptate pentru cele două fetiţe abuzate într-o tabără de vară. Dacă nu suntem în stare să ne protejăm copiii, trebuie să punem jos costumul de director şi să plecăm acasă. Aceasta era varianta simplă.

Dar, întotdeauna există un dar, pe lângă cazurile în care mor copii sau sunt abuzaţi, Boitor gestionează o mare afacere din care mulţi „sug” bunăstare, fac averi sau îşi îmbunătăţesc confortul mobiliar şi imobiliar.

Cea mai mare instituţie bugetară a judeţului este la cheremul unor indivizi care fură tot ce prind.

Am făcut analize şi am avut revelaţii! Boitor a creat un sistem din care nu mai poate ieşi. Posibil ca el să vrea să plece, dar sistemul nu îl lasă. Firmele care primesc şi dau comisioane au nevoie de un om la butoane. Nicolae Boitor a devenit cunoscut în toată ţara. Colegi de-ai lui se miră cum rezistă şi cum reuşeşte să ducă mai departe sistemul.

Am citit o mulţime de hârtii cu achiziţiile din acest an. S-au făcut contracte pentru achiziţii, de la alimente, la lemne de foc. Este imposibil de scris într-un material câte nereguli văd ochii nespecialiştilor. Panificaţie. DGASPC cumpără 40 de cornuri simple cu 4 lei bucata, melci 20 de bucăţi cu 8 lei bucata. Cu siguranţă că nu pentru cei din sistem. Probabil Nic şi gaşca poftesc câte o patiserie la cafea, din când în când. Ţineţi cont de preţuri.

Cornuri umplute au fost luate 695 la 10 lei bucata, brânzoaice, 694 la 10 lei bucata, checuri simple, 192 la 10 lei bucata, covrigi, 343 la 6 lei bucata, ştrudel cu măr la 10 lei bucata. Sunt doar exemple! Comparaţi cu ce cumpăraţi de la magazinele oraşului unde se pune adaosul comercial.

Carne. Din listă am aflat că pe 2014 s-a cumpărat pulpă de mânzat fără os 705 kilograme, cu 22 de lei per kilogram. La magazin este mai ieftin.

Dacă aţi avea curiozitatea să mergeţi la un grup de case (patru) în care sunt copii cu forme severe şi foarte grave de handicap fizic şi mintal, aţi rămâne interzişi de câte alimente consumă aceşti copii.

Sunt cazuri ce sunt hrănite cu pipeta, biberonul, sunt cazuri de copii care nu pot mânca decât mâncare pasată. Şi la aceste case rezultă din calculele matematice că le revine 35 de kilograme per casă. Şi vorbim doar de un sort de carne. S-a mai cumpărat carne de porc, de pui, peşte, mezeluri. Toate în cantităţi impresionante. Multe tone. La fel este la legume, fructe, dulciuri.

La DGASPC sunt 760 de beneficiari. Dacă faci calculele pe fiecare aliment, rezultă că un copil primeşte cam 5 kilograme de mâncare pe zi, ceea ce este enorm. Ce se poate înţelege din toate aceste lucruri care vor fi sistematizate de cei care înţeleg fenomenul?Simplu! Se fură! Şi nu ne referim la micul furtişag al unui îngrijitor. Ne referim la maeştri de la DGASPC. Nic ştie despre ce vorbim!

Listele sunt multe şi pline de exemple. Se cumpără produse de curăţenie, de înfrumuseţare, pentru spălat, dezinfectant, tot ceea ce nu ne trece prin minte. Unele preţuri par rezonabile, altele sunt clar, mult mai mari decât ce este pe piaţa liberă.

Dar produsele destinate uzului DGASPC sunt din cele de cea mai joasă calitate, adică cele mai ieftine. În acest context şi preţurile cele rezonabile devin nerezonabile.

Pentru perioada următoare intenţionăm să intrăm în sistemul de relaţii al DGASPC pentru a vedea cum decurg aceste porcării pe care noi, contribuabilii, trebuie să le finanţăm. Se spune, încă nu putem da nume, că sunt firme care nici nu mai trimit întreaga cantitate înscrisă în contractele existente. Se trimite doar juma de cantitate, iar restul se plăteşte cash. Ce câştigă firma? Nu mai cheltuieşte cu energie, gaz, salarii. Ce câştigă şmecherii din DGASPC? Bani din care se finanţează dorinţele unora sau altora.

Şi vorbim şi de politicieni, partide, campanii trecute, câte şi mai câte.

Cum poate Nicolae Boitor să aibă atâtea proprietăţi?

Nu putem răspunde! Cu siguranţă că din salariul directoral nu ar fi putut, iar la momentul preluării funcţiilor de conducere, acu vreo 9 ani, nu avea mai nimic. O spun cei din Direcţie.

Probabil din aceste motive şi probabil şi altele, este ţinut la mare secret, este îngrijit, este bibilit.