Nebuloasa de 30 de miliarde de euro!

Dupa integrarea in UE, Romania va deveni fie contribuabil, fie beneficiar al fondurilor europene. Verdictul va fi dat de capacitatea de absortie a fondurilor de post-aderare, in total circa 30 de miliarde de euro. Insa banii nu vor fi primiti ca alocatii bugetare, ci pe baza de proiecte, daca acestea vor exista. Numai ca la cateva luni de „momentul 0” (1 ianuarie 2007), cei mai multi primari habar n-au ce inseamna aceste fonduri, daramite sa pregateasca proiecte pentru accesarea lor! Trebuie sa cheltuim, “cu cap”, 30 de miliarde de euro. Problema e ca nu prea avem “cap”. Pe langa accentuarea concurentei in sectorul economic, ridicarea standardelor etc., impactul integrarii Romaniei in UE poate fi estompat cu un “ajutor” de aproximativ 30 de miliarde de euro. Banii sunt destinati tarii noastre pentru perioada 2007-2013. Practic, putem beneficia de principiul solidaritatii pe care se bazeaza Uniunea, primind de la bugetul comunitar mult mai mult decat vom contribui. Insa banii nu vor fi “varsati” direct in buget. Fondurile structurale si de coeziune destinate tarii noastre se vor aloca doar pe baza de proiecte. Avand in vedere exemplul returnarii unor fonduri de pre-aderare, atat autoritatile romane, cat si Comisia Europeana se intreaba daca Romania va fi capabila sa utilizeze acesti bani. Dupa indelungi dezbateri in Parlament, guvernantii au decis sa angajeze noi oameni, atat la nivel local, cat si central, si sa pregateasca personalul existent. Insa in ciuda sfatului dat primarilor de catre demnitarii de la Centru (de a-si forma, la nivelul primariilor, oameni care sa stie sa intocmeasca proiecte), putine dintre administratiile publice din Maramures stiu cu ce se mananca fondurile europene. Si mult mai putine au inteles ca banii de la UE nu vor fi primiti ca si cei de la Consiliul Judetean sau Guvern, sub forma de alocatii financiare! „Euro-optimistii” Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care UE actioneaza pentru eliminarea discrepantelor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Acest tip de finantare este extrem de flexibila. Prin aceste fonduri va putea fi finantata o gama extrem de diversificata de domenii, adica aproape orice investitie (de la productie si infrastructura, pana la servicii sociale). Singurele conditii sunt realizarea unor proiecte viabile si detinerea fondurilor pentru cofinantare, circa 20-30% din valoarea proiectului. Din pacate, tocmai acestea sunt punctele slabe ale administratiilor locale. Florica Roman, primar in Miresu Mare, recunoaste ca primariile nu au fost informate suficient despre aceste finantari: “au fost mediatizate, dar pe concret nu ni s-a spus nimic. De exemplu, sa spuna in mediul rural se vor da atatia bani, si pe ce criterii. Dar sper ca pana vor ajunge banii, ne vor consilia. Comuna Miresu Mare ar avea mare nevoie de fonduri. Trebuie sa facem aductiune de apa, canalizarea, si nu mai vorbesc de drumuri! N-avem in primarie o persoana specializata, desi am fi dorit.” Nici primarul comunei Coroieni, Gavril Ropan, nu stie prea multe despre aceste fonduri: “nu au fost popularizate decat cele de pre-aderare.” „Euro-scepticii” In schimb, alti primari nu se indoiesc de capacitatea Romaniei de absortie a fondurilor, ci de obiectivitatea alocarii lor. Vasile Bilasco, primarul din Petrova, sustine ca, pe langa proiecte eligibile e nevoie si de sustinere politica: “ institutiile nu ne-au prea trimis materiale informative. Ne mai spune despre alta in sala de sedinte, la Consiliul Judetean. Mai popularizeaza si ei, mai vedem la televizor… Eu am fost si la un curs de doua zile pe tema asta! Zic ca vom fi in stare sa accesam fondurile, dar, vedeti cum e!, s-au depus la programul Sapard proiecte cu o valoarea totala mai mare decat fondurile existente, iar banii tot se duc inapoi la UE. Fondurile structurale cred ca vor fi si mai greu de accesat. Iar Maramuresul oricum e un pic frustrat din acest punct de vedere. Trebuie neaparat facut lobby. Daca n-ai sustinere politica, sunt sigur ca nu merge. Si e foarte greu sa gasesti pe cineva care sa faca lobby. Daca ar fi ceva pentru ei, ar face, dar asa, pentru comunitate, nu se baga nimeni.” Ce sunt fondurile structurale? La inceputul fiecarei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioada de 7 ani), Uniunea Europeana (UE) decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale si defineste regulile de baza care se aplica in utilizarea lor. Comisia propune orientari tematice comune pentru toate statele membre. Principiile de programare a fondurilor structurale sunt complementaritate, parteneriat, subsidiaritate, aditionalitate, compatibilitate, multianualitate si concentrare. Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care UE actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale. Lista categoriilor de domenii de interventie ale Fondurilor Structurale se bazeaza pe Articolul 36 al Regulamentului nr.1260/1999 al Consiliului UE si are menirea sa ajute serviciile Comisiei Europene in sarcinile de raportare asupra activitatilor finantate din Fondurile Structurale. „Nu oricine va putea accesa!” Ioan Herbil, primarul din Rona de Jos a declarat ca, cel putin deocamdata, nu a fost informat despre modul de accesare a fondurilor de post-aderare: “deocamdata nu am fost lamurit pe acest subiect, dar ne vom pregati. Consiliul Judetean Maramures trebuie sa ne informeze, sa vedem ce programe putem accesa. Presupun ca si aici va fi pe baza de criterii, nu oricine va putea accesa. Oricum, la Rona nu am avut proiecte pe programe europene, am lucrat pe cele guvernamentale.” Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro