Ne-au ;;obligat'' sa-i anchetam!

„Comisarul Motorina” si caschete de subaltern Un subiect fierbinte al anului 2005 a fost scandalul generalizat ce a definit si inca defineste politia maramureseana. In ianuarie s-a declansat “batalia in politie” pentru ocuparea functiei de inspector sef, Anton Breban fiind o victima sigura. La scurt timp am tras un “glont in averile politistilor”, publicandu-le sefilor cu cascheta foile de avere si prezentand poze ale vilelor unora dintre actorii principali. Apoi, a urmat batalia pentru functia de adjunct al lui Ioan Isac, inlocuitorul lui Breban. Au fost mai multi pretendenti, dar la concurs au fost doar doi. Desi a luat nota mai mica, Florian Maxim, adjunctul de la Municipiu, a fost numit in functia pentru care a concurat. GAZETA a dezvaluit dedesubturile acestei numiri, facuta pe criterii politice. Mai mult sau mai putin voalat, in spatele acestei manevre penibile a stat Mircea Man, care a tremurat la gandul ca unul dintre dosarele din arhiva politiei ar putea iesi la iveala si a dat telefoanele de rigoare, schimband diametral datele problemei. Dupa povestea aceasta, am descoperit alta, legata de “Comisarul Motorina”. Isac, seful Politiei Maramures, care a fost acuzat de stagnarea unui dosar referitor la benzinaria din Somcuta. Am prezentat acte care atesta faptul ca Isac a primit in repetate randuri motorina din acea statie, fara a plati ceva. Dar nu numai Isac a fost prins cu mata in sac, ci si subalternii sai. Ii amintim aici pe Dan Ioan si Romeo Danciu. Acesti “economisti” de exceptie se pricep de minune la afaceri. Au invatat ceva din dosarele pe care le au in lucru. Ultimul dintre ei “a orbit” in fata dosarului care il incrimineaza pe Gheorghe Muresan, primarul din Arinis, cel care a decontat sute de milioane lei pe lucrari la scoala din localitate, lucrari care valoreaza mult mai putin. Dar Danciu nu a vazut umflaturile de deconturi. In schimb, noi am vazut ce sta la baza partipriurilor sale cu primarul si am publicat in octombrie, “Ancheta politistului acuzat”. Dupa cum stau acum lucrurile in Politie, vom... reveni! Deputatul liberalizator al manariilor In prima parte a acestui an, jupanul Ioan Hoban a declansat oficial razboiul contra lui Cristian Anghel, in interiorul PNL. Mai precis, Hoban a sarit la “beregata lui Anghel”, asa cum titram la acea vreme, prin strangerea de semnaturi de la membri fictivi angajati ai DPC, semnaturi care sa-l sustina la alegeri, in detrimentul lui Anghel. Desi nu am avut la ce sa sarim (pentru ca nu are!), am fost tentati de “beregata lui Hoban”, la fel cum a fost el tentat de numeroase terenuri, imobile si afaceri baimarene, pe care si le-a “atras”, ca un artist al baloanelor (nu de sapun). Mai intai s-a descotorosit de un teren de maracini si mlastini de la periferia orasului, incasand un pret bun, pentru a facilita celor de la Kaufland un schimb de teren dezavantajos pentru Primarie, ai carei angajati au supraevaluat de 30 de ori terenurile lui Hoban in acel schimb. Hoban nu a fost departe nici de “afacerile pe cocoasa TBC”, vanzand terenuri in imediata apropiere a spitalului, acolo unde acum se fac vile, sub balcoanele din care flegmeaza ftizicii. Dar a trecut, bine ca a luat banii. Acelasi deputat gonflabil a fost co-autorul unui “mega tun la Maratex”, unde a luat cu 4 lei si a dat cu 60. In loc de 60 a se citi 60 miliarde lei (deja 20 de miliarde le-a incasat). In rest, Hoban nu a facut prea multe lucruri interesante. Poate doar faptul ca a luat platoul. Nu cu prajituri, asa cum v-ati astepta, ci cu taxiuri si cu Statuia Minerului cu tot. Un baron pensionat Daca fostul presedinte Emil Constantinescu a admis ca a fost “schimbat” de serviciile secrete, Gavril Miclea, “bastanul” de la Pensii, a recunoscut, in ultima sedinta interna tinuta din postura de director, ca a fost “victima” presei, o nominalizare care ne onoreaza (serios!), pentru ca institutia, la fel ca Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, s-a aflat permanent in atentia noastra, prin larghetea cu care au oferit motive de investigare jurnalistica. Daca baronul “Micleausen” a fost inlocuit, al sau „bradar” Alexandru Bondrea, directorul AJOFM, se agata in continuare de tron. Pentru cata vreme... nu stim, dar speram ca scurta. Serialul ultimului an referitor la cele doua institutii a inceput cu un material referitor la pensionarii care nu au fost niciodata in statiunile de odihna pentru care Miclea a impartit bilete. Evident, beneficiare au fost alte persoane, deloc pensionabile. A fost randul “rechinilor pensiilor ilegale” sa vina in atentia noastra. Valentin Tuvene, primarul din Sieu a emis consatenilor zeci de adeverinte ilegale de membru CAP, ceea ce a dus la intocmirea unor dosare de pensionare in afara legii. Totul s-a facut sub protectia lui Gavril Miclea si a Politiei, care au inchis ochii la aceste falsuri. Finalul povestii cu baroni a fost acela ca Miclea a fost schimbat. In schimb, povestea somerului de succes ajuns ulterior director la “Somaj” continua. Bondrea se face ca nu ii vede pe acei someri care sunt angajati in diferite functii publice, dar, in schimb, a remarcat activitatea sotiei sale in cadrul AJOFM si a premiat-o la sfarsit de an. Asteptam si schimbarea sa. Miliardele „omului Sarpelui SRI” Lui Viorel Zoicas, directorul AGECOM si apropiat al lui Virgil Magureanu, i-am numarat filele de miliard, intr-o ancheta ce a dezvaluit cateva din caile prin care Zoicas si-a umflat salteaua cu bani. Una dintre acestea a fost manevra cu sediul AGECOM, pe care Zoicas l-a vandut supraevaluat de cateva ori Casei Judetene de Pensii, respectiv cu 1 milion de dolari. Acelasi Zoicas este si patronul unei “televiziuni moarte dupa turnul ilegal” cu care functioneaza. De aproape doi ani, radio-televiziunea ALPHA emite ilegal, consilierii locali refuzand aprobarea unei constructii ridicate de Zoicas fara elementarele avize de specialitate, desi Zoicas a incercat in repetate randuri intimidarea unor consilieri locali, pentru obtinerea aprobarii. Inca situatia nu s-a rezolvat. Parlamentarii mincinosi Dintre scandalurile politice cele mai de soi, l-am remarcat pe acela in care Mircea Man si Ioan Hoban au lasat bunele maniere acasa si de vineri pana luni au uitat ce au spus in public. Tradus, au mintit. Nu ei, ci altcineva ar fi afirmat ca Man a fost contactat de nu stim ce personaj politic, pentru ca fuziunea PNL - PD la nivel national sa porneasca din Maramures. Evident ca dupa aparitia articolului nostru, cei doi (si nu numai) si-au luat ceaiul la Bucuresti (nu la hotelul lui Hoban, ci chiar in Capitala), dupa care au revenit si au mintit una buna, pentru a scapa. Rusinica, rusinica! Si i-am taxat. Disensiunile minoritatilor Poate va amintiti scandalul de nivel national legat de difuzarea controversatului documentar istoric “Trianonul care traieste in noi”. Ei bine, GAZETA a fost prima publicatie din Romania care a semnalat, inca din 4 noiembrie 2004, neregulile legate de difuzarea acestui film si ilegalitatile baimarenilor care au facilitat difuzarea peliculei in Maramures, locul unde a fost prezentat publicului prima data. In luna ianuarie 2005, Ministerul Culturii a luat atitudine si a interzis difuzarea filmului in orasele in care trebuia sa ajunga “caravana”, mai ales ca el nu fusese acceptat nici de televiziunile magiare. De asemenea, ori de cate ori au existat disensiuni legate de problemele minoritatilor, GAZETA a luat atitudine si v-a supus atentiei toate punctele de vedere ale partilor implicate. De exemplu, am monitorizat intreaga evolutie a proiectului de lege privind drepturile minoritatilor, de la scandalul celor avizi de putere din UDMR si Uniunea Civica Maghiara, pana la reactiile din Parlament si ale reprezentantilor celorlalte minoritati. Cazul nu este si nici nu va fi incheiat in curand. In ultimele saptamani i-am iritat pe multi cu serialul legat de expozitia de la Szentendre, prin care s-au negat cel putin 6 decenii din istoria culturala a Baii Mari si, implicit, a Scolii de pictura baimarene. Tandemul incapabililor Inca de la instalarea in functie a prefectului Bondi Gyongyike, GAZETA s-a intrebat retoric daca aceasta va deveni vrajba maramuresenilor. In cateva luni de la “inscaunare”, Bondi, cu Marinel “Zgarciomanel” Kovacs in tandem, au devenit personaje principale in paginile ziarului nostru, motiv pentru care ne-a fost imposibil sa nu evitam titluri considerate „prea dure”, la acea vreme. Si cum am fi putut scrie altceva, din moment ce tandemul a stat cu mainile in san cand s-a vorbit de sprijinirea sinistratilor din vestul tarii, cand au fost principalii vinovati de tocarea nejustificata a banilor publici, de falsuri in declaratii, de asfaltari de drumuri in interes personal, de cazuri in care ne-au facut de rusine judetul la intalniri de nivel inalt si, nu in ultimul rand, cand au facut pe inocentii, desi toata lumea arata cu degetul spre ei. Botezul lui “Zgarciomanel” s-a petrecut in GAZETA, iarna trecuta, mai exact in saptamama 17-23 ianuarie. Atunci, se derula o campanie de achizitionare a unui spirometru pentru Spitalul Judetean si in loc sa faca o mica donatie din propriul buzunar, Marinel a vrut sa se foloseasca de bugetul judetului. Apoi, desi macar in calitate de geolog, daca nu de presedinte CJ, trebuia sa ia masuri inainte de dezastrul de la Costiui care a afectat si activitatea Bailor, nu s-a intamplat acest lucru. El ne-a reprezentat la “Brucsel” intr-un mod jenant si tot el a lasat Maramuresul pe dinafara cand s-a semnat o declaratie la nivel regional prin care se doreste transformarea Ardealului in motorul de dezvoltare al Romaniei. La un an de la investirea in functie, “Bilantul lui Zgarciomanel” arata ca realizarile sale marete erau: “o buda in CJ si ore la Universitate in timpul programului”. Cu toate acestea, tot noi suntem “rai”, ca le stam in coasta cand isi bat joc de judet? Miliardele la apa La inceputul lunii septembrie, GAZETA a initiat un serial de presa prin care si-a propus sa investigheze modul in care au fost cheltuiti banii alocati de Guvern pentru executarea lucrarilor hidrotehnice din Maramures. Motivul? Pana acum, malurile judetului au inghitit aproape 1.000 de miliarde de lei vechi, dar numai pagubele produse de inundatiile din acest an se ridica la peste 560 de miliarde. Principalul motiv al proastei gestionari de fonduri, recunoscut de altfel de autoritati, este modul de atribuire a contractelor. Din cele 26 de proiecte derulate in judet, intr-un singur caz, contractul de executie a fost atribuit in urma unei licitatii publice, restul fiind atribuite prin “negociere directa cu o singura sursa”. In mare, contractele de executie din Maramures au fost impartite intre trei firme: Hidroconstructia Bucuresti, Socot Targu Mures si Repcon Oradea, cele mai multe recunoscute ca fiind firme apropiate fostului partid de guvernamant. Si unele au ales sa lucreze intr-un sistem pagubos pentru bugetul statului, cu doi-trei subantreprenori. In “episoadele” saptamanale din stufosul dosar al malurilor am incercat o inventariere a acestor lucrari si a problemelor ridicate, in special de autoritatile publice locale. La fata locului, am constat ca o parte din lucrari s-au prabusit (cum e cazul lucrarii din amonte de pod Decebal sau a celei din zona scolii Luhei din Poienile de sub Munte), exista diguri executate din balast, despre care primarii cred ca vor fi luate de prima viitura sau exista localitati prinse, cel putin scriptic in denumirea obiectivului de investitii, dar in care nu s-a pus nici macar o piatra. Pentru fiecare dintre aceste situatii, reprezentantii Directiei Apelor Somes Tisa au cautat argumente si scuze. Ideea de baza sustinuta de ei e ca aceste lucrari au fost masurate “la ruleta”, dar nu s-au constatat nereguli. Cum dosarul se afla in cercetare la Parchetul General si PNA, ramane sa vedem daca se vor gasi vinovatii. Pana atunci, se afla in derulare alte proiecte, a caror valoare totala atinge fabuloasa suma de 5.000 de miliarde de lei. Masacrul monumentelor Un alt serial realizat de GAZETA si-a propus sa prezinte situatia dezastruoasa in care au fost aduse sau lasate monumentele istorice din Maramures. V-am prezentat povestea Bisericii de lemn din Barsana, monument UNESCO, a carei pictura se afla in “moarte clinica” din cauza eternei renovari initiate in urma cu opt ani. Daca intre timp Ministerul Culturii si Cultelor a alocat bani pentru definitivarea lucrarilor de restaurare la acesta biserica, “agresiunea pe timp de pace” asupra altor monumente continua. In unele cazuri cladirile se afla in stare avansata de degradare din cauza lipsei de bani (Casa Man din Sarasau, Conacul din Ticau sau cel din Pribilesti), iar in altele, cum e vechiul rezervor de apa a orasului nici macar nu se cunoaste proprietarul imobilului. Iar institutiile care ar trebui sa ia masuri, cum e si Muzeul Judetean, savarsesc “crime”. GAZETA v-a prezentat si halucinantul caz al “macelaririi” unei case de lemn borsene din anul 1799 realizata odata cu operatiunea de mutare a casei, in urma careia a rezultat constructie care nu prea avea nimic de-a face cu originalul. Am scris si despre “biserica ucisa” din Bogdan Voda, care a pierdut statutul de protectie UNESCO din cauza ca, in urma cu peste un deceniu, in zona de protectie a monumentului istoric a fost construita o biserica noua. Vechea biserica este singura constructie de acest gen din Maramures care pastreaza “proportiile de aur”, totusi incalcarea abuziva a zonei de protectie si construirea fara autorizatie a unui nou lacas de cult a fost decisiva. Insa nimeni nu a platit, la fel ca si in cazul altor monumente istorice deterioare sau distruse.