Ne-a taiat macaroana!

Povestea Drumului rapid Vaja-Baia Mare isi are un loc de cinste in volumul cu gogosi guvernamentale, alaturi de alte povesti electorale ca: Tunel pe sub Gutai, sosele si drumuri de tip european etc. Vizita ministrului delegat Laszlo Borbely a ridicat un colt al valului neputintei administrative maramuresene. Am fost, suntem si vom fi. Un judet izolat. Daca facem un exercitiu de memorie, ne amintim de anul 2002, atunci cand se povestea la gura sobei despre Drumul rapid Vaja-Baia Mare, devenit intre timp autostrada. Cel care a iscat scanteia discutiilor a fost un tanar genial al Baii Mari, Mihai Grecu, consilier al primarului Cristian Anghel. Nu vom reveni cu amanuntele unei dispute arhicunoscute, reamintim doar ca Grecu, pasionat de probleme de infrastructura, in speta, drumuri, a prezentat un proiect interesant la aceea vreme, proiect prin care se lega municipiul nostru de orase importante din Ungaria si de acolo de marile autostrazi europene. Proiectul a starnit discutii. La un timp oarecare a aparut un proiect asemanator emis de Consiliul Judetean, condus la acea vreme de Alexandru Cosma, si polemicile au continuat privind paternitatea asupra unei solutii care ar fi scos, oarecum, Maramuresul din izolarea tot mai evidenta. Grecu a fost „cinci minute mai istet” si a trimis documentatia solutiei sale unor organisme internationale. In schimb, Cosma si Compania au continuat sa bata moneda pe faptul ca acest Drum rapid (care urma sa fie realizat in cooperare cu cei din Satu Mare si, evident, partea maghiara) va rezolva iesirea la UE a Romaniei mai usor, mai uscat, mai repede. Proiectul a fost prezentat de 478 de ori, fiind adjudecat si in campania electorala in 2004, atat de PSD, cat si de cei din Alianta. A avut loc chiar si o mare intalnire cu reprezentantii administratiei din Satu Mare, la Farcasa. Ce mai!, a fost o vaca buna de muls intr-o campanie electorala in care nu prea mai aveai ce promite. Realitatea Dupa atata tam-tam, dupa ce primul ministru, Calin-Popescu Taricianu, a lasat sa se inteleaga la intalnirea cu premierul maghiar, din ianuarie 2005 de la Budapesta, ca acest Drum rapid este o prioritate, maghiarii au procedat in consecinta. Adica, vecinii nostri si-au schimbat strategia de dezvoltare a tarii pe zona infrastructura-autostrazi, tinand cont de acest Drum rapid - autostrada. Pentru maghiari a fost valabila necesitatea ca vointa politica sa fie dublata de masuri tehnice. La noi, situatia sta putin altfel. De abia in momentul de fata se realizeaza o strategie de dezvoltare, respectiv constructia de autostrazi. Este evident ca in cadrul acestei strategii (care, vorba fie, ar fi trebuit realizata de guvernul Nastase) acest Drum rapid (sau autostrada, ce-o fi) nu este o prioritate. Intalnirea ratata Pe fondul acestor vechi si mai noi dispute privind izolarea judetului (din punctul de vedere al lucrarilor de infrastructura), la sfarsitul saptamanii trecute, in Baia Mare a avut loc o intalnire romano-maghiara privind proiectul autostrazii Vaja-Baia Mare. Au participat oficiali maghiari Gilyan Gyorgy (secretar de Stat), reprezentanti ai administratiei din judetele de la granita cu Romania, iar din partea romana, ministrul Laszlo Borbely, sefii administratiei judetului, consilieri, specialisti. Din start, Borbely a precizat ca nu trebuie sa ne facem iluzii, precizand ca nu sunt resurse suficiente nici pentru marile proiecte pe care Guvernul le are ca tinta: autostrada din partea de sud, cea de la Bucuresti in Moldova si controversata autostrada Transilvania. In acest context, discutiile romano-maghiare au fost sterile. Ungurii au venit cu tema facuta, autoritatile maramuresene au bajbait printre explicatii, si explicatii, si explicatii. O minuta fara fond Ca totusi intalnirea sa aiba un rezultat, partea romana a dorit sa incheie o minuta privind proiectul aflat in discutie, minuta care sa precizeze etapele urmatoare cu termene de realizare. Visatorii administratiei maramuresene au produs minuta in care au fost fixate termene futuristice. De exemplu, modificarea strategiei de dezvoltare a autostrazilor pana in 31 iulie. Modificarea cadrului legislativ pana in septembrie (pentru a se putea include proiectul acestei autostrazi), precum si continuarea acesteia spre est (pana la Chisinau). Sa fie elaborate studiile de fezabilitate etc. Din start, ministrul Borbey nu a fost de acord, motivand, pentru a fi pragmatici, ca degeaba trecem un termen de 31 iulie sau septembrie daca nu sunt fonduri. Analizand intalnirea, maghiarii vorbeau la concret, ai nostri se bateau in principii. In final, s-a stabilit ca aceasta problema sa fie pregatita bine pentru ca in toamna, cand va avea loc o istorica sedinta comuna a guvernelor Ungariei si Romaniei la Bucuresti, problema Drumului rapid-autostrada Vaja-Baia Mare sa poata fi pusa pe tapet. Pentru aceasta, a spus ministrul Borbey, trebuie ca autoritatile maramuresene, parlamentarii judetului sa faca mult dorita echipa pentru a face lobby-ul necesar sustinerii proiectului. Izolare si azi Oarecum surprinzator, ministrul Borbey a recunoscut ca Ardealul, si in particular Maramuresul, a fost „evitat” de lucrarile privind infrastructura, constructia de locuinte. El a dat un exemplu edificator: „in perioada 2000-2004 la Sighet s-a construit aia, aia, la Tg. Lapus de asemenea, dar in Baia Mare? Am facut sapaturi si am aflat… Nu se poate ca Baia Mare, care are, de exemplu, patru puncte pentru construirea de blocuri ANL… De urgenta, le-am spus celor din administratie, sa fie aduse documentatiile pentru Baia Mare… Nu vreau sa comentez mai mult.” Ministrul a mai precizat ca in acest an, dar mai ales in anul viitor, va dori sa aloce mai multe fonduri pentru Ardeal, pentru a aduce la un oarecare echilibru fata de ceea ce s-a facut in fosta guvernare in celelalte regiuni istorice. Nicolae TEREMTUS