Natiune, naratiune, fictiune: ZIUA NEBUNILOR

1 Aprilie e ziua in care vecinul bate alarmat la usa ta, cu o galeata de apa in mana, strigand gatuit ca iti arde sura, e ziua in care seful tau isi citeste dimineata stupefiat necrologul in ziarul preferat de pe birou, ziua in care colega ta de facultate te asteapta, plansa, spunandu-ti c-o sa aveti un copil… Daca ai uitat ca luna lui Marte s-a terminat ieri, acelasi zeu al razboiului se va revolta in tine si iti vei simti pulsul inimii, batandu-ti tare in tampla, ca un ciocan al muncitorului metalurgist, pornit sa-si depaseasca norma. Cand vei apuca sa-ti reglezi respiratia si iti vei aduce aminte ca suntem in Ziua Nebunilor, totul iti va aparea ca un cosmar din care te-ai trezit la timp, iar ziua se va deschide mai frumoasa decat pana atunci. Ziua Pacalelilor e timpul in care scena teatrului devine strada, chioscul de ziare, biroul, dormitorul, aducand cu sine atmosfera unei carti de aventuri, in care ai fi vrut tot timpul sa fii erou, dar n-ai avut, inca, curajul. Figura emblematica a acestei zi este Pacala, personaj al basmelor, povestilor si snoavelor populare romanesti, avand valentele tricksteru-lui (erou civilizator si bufon) din mitologiile altor popoare. Etimologic, Pacala inseamna “om infernal”, vine din vechiul cuvant slav peklu, ce semnifica “infern”. In basme, el intruchipeaza “caracterul mai mult sau mai putin rautacios si perfid”. El pedepseste indeosebi pe oamenii rai: pe “popa dracului”, pe femeia stricata, pe omul zgarcit, dar mai ales pe diavoli si pe duhurile necurate. Are o serie de puteri asupra naturii si-a oamenilor: descopera comorile, opreste vantul; numit “Traista goala”, face sa salte, cu fluierul sau, flora si fauna pamantului, vindeca oamenii si animalele. Luna aprilie, daca vremea e inselatoare, cu timp friguros si secetos pentru semanaturi, anunta saracia si purta, in vechime, numele de “(Luna lui) Traista-n bat” (I. Evseev). Pacalelile din aceasta zi au valoare si isi indeplinesc functia lor purificatoare, doar daca reusesc sa te impinga in “infern” pentru cateva clipe. Numai astfel se poate produce acea ruptura a cotidianului, o moarte si o reinviere a timpului, care te face sa vezi oamenii si lucrurile mai frumoase, in comparatie cu lumea dedesubt. Nevoia de arlechin, de “frumosi nebuni”, de rasu’ plasu’, a facut ca aceasta zi sa fie fixata in calendar, in momentul in care trebuie sa invatam sa traim frumos primavara. Emanuel LUCA emanuel@gazetademaramures.ro