Narcomilitarii

”Mai rau loveste foamea, decat coarnele taurului burta” este o veche zicala a toreadorilor spanioli, dar, potrivit ziarului El Mundo, citat de Rompres, zicala ar putea parafraza inaltii ofiteri americani incartiruiti in bazele din Columbia. Militarii americani au suferit deja mai multe pierderi din cauza acestui flagel destul de obisnuit in aceasta parte a lumii, decat pentru participarea lor la combaterea narcotraficului. In mai putin de o luna, cinci militari ai armatei SUA au fost arestati pentru trafic de droguri si alti doi, intre care si un locotenent-colonel, pentru vanzarea de munitie unor grupari paramilitare. Toti se supun tratatului conform caruia militarii americani nu pot fi judecati pe teritoriul in care au comis infractiunile. Motiv pentru care, cei sapte se afla deja in SUA, unde vor trebui sa raspunda pentru faptele lor in fata unui tribunal militar. In opinia ambasadorului SUA la Bogota, William Woods, cifra este nesemnificativa comparativ cu numarul insemnat al militarilor americani desfasurati in Columbia, aproximativ 800 de persoane, subliniind ca imunitate nu inseamna neaparat si impunitate. Afirmatiile sale au incercat astfel sa franeze defaimarea trupelor americane si apriga polemica declansata in tara, sugerandu-se chiar ca acesti narcomilitari, cum i-a botezat principalul ziar local, ar trebui sa raspunda pentru faptele lor in Columbia. Parlamentul tarii a convocat chiar o sesiune pentru a dezbate acest caz, inainte de perioada de vacanta in luna iulie. Marele beneficiar al ajutoarelor Columbia se afla printre cei mai mari beneficiari de ajutoare militare din lume si este cel mai bun aliat in emisfera sudica al SUA, insa prezenta militarilor americani nu este chiar atat de numeroasa, inscriindu-se in zona de consiliere si de pregatire a trupelor columbiene. Desi presedintele George W. Bush a obtinut anul trecut din partea Congresului SUA dublarea limitei de 400 de militari, acest lucru nu i-a folosit prea mult. Alte angajamente mai presante, precum Irakul si Afganistanul, l-au impiedicat sa sporeasca numarul efectivelor din Columbia. In prezent, numarul lor nu ajunge la jumatate de mie, ceea ce ii face practic de neobservat, avand in vedere ca majoritar inseamna ca de abia sunt observati, mai ales ca angajamentul militar incheiat cu Columbia nu ii obliga sa se aventureze pe terenul de munca ori sa faca declaratii publice. De la baza lor din Larandia, in apropiere de Florencia, capitala statului Caqueta, din sudul tarii, ei muncesc cot la cot alaturi de colegii lor columbieni la planul Patriota, operatiunea militara cea mai ambitioasa intreprinsa vreodata impotriva vreunei gherile. Ei incearca sa atace ariergarda gherilei Fortele Armate Revolutionare din Columbia (FARC) si culturile de coca situate in junglele din provinciile din sudul tarii. In regiunea Arauca, de la granitia cu Venezuela, ei ajuta infanteria columbiana la activitatile de supraveghere a principalei conducte petroliere, tinta a atacurilor gherilelor. Militarii americani participa, de asemenea, la antrenarea unitatilor insarcinate cu misiunile de salvare si eliberare a ostaticilor si a fortelor speciale ale armatei terestre, care dispun deja de o unitate la Tolemaida, la trei ore distanta de Bogota. Ca si cum scandalurile de coruptie nu erau suficiente, participarea militarilor americani la restructurarea fortelor armate columbiene a fost de asemenea tinta a polemicilor in randul armatei. Patru generali au fost destituiti in urma cu doua saptamani pentru ca s-au opus planului Patriota, menit sa transforme vechea structura a celor trei armate diferite, in comandamente comune. „Au contribuit la ameliorarea armatei noastre care avea doctrine anacronice, iar americanii se stie ca sunt moderni. Fara ei, fortele armate ar fi fost mai sarace si mai precare. Trebuie sa ne gandim ca pe masura ce americanii isi vor spori prezenta in Columbia, vor exista si mai multe cazuri de coruptie”, a conchis Alfredo Rangel, analist militar. El Mundo